Cum reacționează organismul la vremea extremă? De ce căldura afectează inima? Răspundem la aceste întrebări raportându-ne la situația ideală de temperatură.
Epilepsia: De ce căldura afectează inima?
Cum își menține corpul temperatura optimă?
Corpul uman funcționează cel mai bine la o temperatură de la 36,5 – 37,25 grade Celsius. Inevitabil, a fi într-un mediu cald poate determina creșterea acestei temperaturi interne, motiv pentru care organismul are două metode principale de răcire.
- Prima modalitate a corpului de a se răci este să transfere excesul de căldură în sânge. Apoi, inima lucrează intens pentru a circula rapid sângele prin piele, unde se răcește mai repede. De aceea, arătăm înroșiți când ne încingem – este modul prin care organismul ne răcește. Procesul însă pune presiune asupra inimii, deoarece va pompa sângele mai greu și va bate mai repede decât de obicei.
- Dacă nu vă răciți suficient corpul, atunci veți transpira excesiv. Corpul se răcește pe măsură ce transpirația lichidă se transformă în vapori.
Se crede că evaporarea unei lingurițe de transpirație răcește fluxul sanguin cu aproximativ 1 grad Celsius. Pe măsură ce se evaporă, are un efect de răcire asupra pielii și reduce temperatura fluxului sanguin și temperatura internă generală. Acest lucru previne supraîncălzirea, dar, din cauza pierderii de lichide, poate contribui la deshidratare.
Când aerul este fierbinte și umed, transpirația se evaporă mai lent și corpul se luptă să rămână rece, mai ales dacă sunteți activ activ. Cu cât transpirați mai mult, cu atât epuizați mai mult fluidele corpului și mineralele esențiale (electroliții), cum ar fi sodiul și potasiul. Aceste pierderi de apă și minerale provoacă principalele simptome ale epuizării termice.
Epuizarea termică este strâns legată de indicele de căldură, care este o măsură a cât de cald vă simțiți atunci când efectele umidității relative și ale temperaturii aerului sunt combinate.
Cum afectează transpirația ritmul cardiac?
Transpirația este o metodă eficientă de a răci corpul, dar exercită o presiune suplimentară asupra sistemului cardiovascular. Când transpirați, pierdeți sodiu, potasiu și alte minerale-cheie, de care organismul are nevoie pentru a funcționa. Potrivit cardiologilor, menținerea hidratării ajută, de asemenea, inima să pompeze sângele către mușchi mai eficient.
Se știe că pierderea de lichide declanșează aritmia (ritm cardiac anormal). Persoanele cu aritmie pot avea bătăi ale inimii prea lente, prea rapide sau neregulate. Un tip de aritmie este fibrilația atrială – bătăi rapide și necoordonate ale inimii. Unul dintre principalii factori de risc pentru fibrilația atrială pe vreme caldă este deshidratarea, mai probabil să apară atunci când pierdeți lichide prin transpirație. Fibrilația atrială poate crește riscul de accident vascular cerebral de până la cinci ori, poate face un atac de cord mai probabil și poate provoca simptome neplăcute, cum ar fi palpitații (o senzație de fluturare în piept sau gât), dureri în piept, oboseală și dificultăți de respirație.
- În timpul valurilor de căldură, care au durat două zile (cu temperaturi cuprinse între 28 și 36 de grade Celsius), riscul de atac de cord fatal crește cu 18%.
- În timpul valurilor de căldură, care durează patru zile (cu temperaturi de la 34 la 43 de grade Celsius), riscul de atac de cord fatal crește cu 74%.
Cum să vă păstrați temperatura normală?
Epilepsia: De ce căldura afectează inima?
- Este recomandat să profitați la maximum de aer condiționat pe vreme caldă.
- Dacă simțiți că vă supraîncălziți sau că experimentați epuizare de căldură, plasarea unui prosop rece și umed pe piele este o altă opțiune, ajutându-vă corpul să disipeze excesul de căldură din sânge.
- Un duș rece ajută, de asemenea, dar, în funcție de locul în care vă aflați, nu este întotdeauna o opțiune.
- Ar trebui să evitați alcoolul și cofeina, deoarece acestea vă pot deshidrata, precum și băuturile calde, care vă fac să vă simțiți mai cald.
- Simptomele epuizării termice includ oboseală, dureri de cap, vărsături și transpirație excesivă.
- Dacă aveți și simptome precum confuzie, convulsii și pierderea cunoștinței, este posibil să aveți insolație.
Umiditatea crescută, risc pentru epilepsie
Epilepsia: De ce căldura afectează inima?
- Un studiu din 2017 arată că presiunea atmosferică scăzută și condițiile de umiditate ridicată pot declanșa convulsii. Cu toate acestea, cercetările privind efectul vremii asupra riscului de convulsii nu sunt definitive.
- Un studiu din 2018 din Portugalia notează că, în timpul iernii, au loc multe convulsii.
- Cu toate acestea, un sondaj din 2020, realizat de Epilepsy Society, a constatat că vremea foarte caldă poate provoca episoade noi de convulsii – în cazul pacienților cu epilepsie bine controlată. La cei cu epilepsie greu de controlat, convulsiile devin mai intense.
Acest lucru indică faptul că temperaturile extreme pot provoca modificări în organism, care declanșează convulsii.
- Pacienții raportează că vremea este un factor de risc major pentru crize epileptice.
- Expunerea la presiunea atmosferică scăzută și umiditatea relativă ridicată a aerului por crește riscul de convulsii epileptice.
Epuizarea de căldură vs. insolație
Epilepsia: De ce căldura afectează inima?
Epuizarea de căldură și insolația sunt condiții diferite, dar sunt legate. Dacă aveți simptome de epuizare termică și nu luați măsuri rapide pentru a vă răci corpul, puteți face insolație.
Insolația este o afecțiune foarte gravă, potențial mortală, care, spre deosebire de epuizarea termică, vă poate afecta permanent creierul și alte organe vitale. Când observați simptome de insolație, este o urgență și ar trebui să sunați la 112.
Unele simptome, care ar putea indica un atac de căldură, sunt:
- Confuzie, agitație sau agresivitate
- Halucinații
- Vorbire neclară
- Leșin
- Lipsa transporației
Foto: unsplash.com