În 2018, FDA (Agenția pentru Controlul Medicamentelor din SUA) a aprobat un dispozitiv de stimulare profundă a a creierului. Acesta trimite impulsuri electrice prin creier, pentru a reduce frecvența convulsiilor.
Care este cel mai nou tratament pentru epilepsie? 70% dintre persoanele, care au epilepsie, își pot controla boala cu ajutorul medicamentelor. Acestea transformă boala într-o afecțiune cronică, bine gestionată.
- În 2018, FDA a aprobat pentru această categorie un dispozitiv de stimulare profundă a creierului. Trimite impulsuri electrice prin creier, pentru a reduce frecvența convulsiilor.
- În iunie 2020, FDA a aprobat o versiune modificată a acestui dispozițiv. Permite medicilor să trateze epilepsia și să înregistreze activitatea electrică din adâncul creierului.
Ce este epilepsia?
Tot ceea ce gândim, simțim și facem este controlat de celulele creierului, care comunică între ele. Acestea trimit mesaje prin neurotransmițători, precum dopamina, sau prin impulsuri electrice, care călătoresc prin axoni (fibre nervoase lungi, care conectează celulele între ele).
În mod normal, aceste semnale electrice se deplasează între celule într-un model constant și consistent.
Când o persoană are o convulsie, modelul este perturbat, astfel încât grupuri mari de neuroni trimit mesaje în același timp. Acest fenomen produce un val de activitate electrică, care împiedică, temporar, funcționarea zonelor creierului responsabile de limbaj, memorie, emoție și conștiință.
Există multe tipuri diferite de convulsii, cu o varietate de cauze.
Epilepsia focală (parțială) se referă la convulsii, care încep într-o parte a creierului. În unele convulsii, activitatea electrică neobișnuită rămâne în acea parte a creierului și poate provoca o varietate de simptome, inclusiv incapacitatea de a vorbi, „distanțare” și pierderi de memorie.
În alte tipuri de convulsii, activitatea se extinde sau începe în ambele părți ale creierului și poate determina o persoană să leșine.
Citește și crize focale vs. crize generalizate.
Există multe opțiuni de tratament pentru pacienții cu epilepsie focală – medicamente, rezecție chirurgicală, neurostimulatori.
În unele cazuri însă, neurostimularea este singura opțiune eficientă.
Cât de profundă este stimularea creierului?
Dispozitiul aprobat în 2018:
Care este cel mai nou tratament pentru epilepsie? Dispozitivul pentru stimularea profundă a creierului, aprobat în 2018, utilizează impulsuri electrice pentru a regla activitatea electrică a creierului.
Este similar unui stimulator cardiac, care trimite semnale electrice pentru a determina inima să bată normal.
Dispozitivul are două componente:
- un neurostimulator, care este implantat chirurgical în pieptul unui pacient
- electrozi, care sunt introduși în creier.
Neurostimulatorul eliberează impulsuri electrice, prin fire subțiri conectate la electrozi. Aceștia transferă electricitatea într-o zonă a creierului, numită talamus.
Talamusul conectează o mulțime de zone ale creierului. Este un loc central de rețea pentru semnalele electrice din creier. Un fel de aeroport mare, prin care trec zboruri pentru a face legătura cu alte locuri.
Cu acest dispozitiv, electricitatea din interiorul neuronilor este oprită printr-un impuls electric. Acest lucru determină creierul să fie mai puțin excitabil, adică devine mai puțin probabil să determine convulsii.
Dispozitiul aprobat în 2020:
Care este cel mai nou tratament pentru epilepsie? Dispozitivul aprobat în iunie 2020 este similar, dar cu o diferență semnificativă. Înregistrează semnalele creierului.
Folosind informațiile colectate de dispozitiv, neurologii îl pot ajusta mai precis.
Până acum, dispozitivul este aprobat doar pentru adulții cu epilepsie focală.
Studiul SANTE:
FDA a aprobat dispozitivul baza datelor culese din studiul clinic SANTE (stimularea nucleului anterior al talamusului în epilepsie).
Acest studiu randomizat dublu-orb a înrolat 110 adulți, care se confruntau cu o medie de șase crize pe lună.
- În primele câteva luni ale studiului, jumătate dintre pacienți aveau dispozitivul pornit și jumătate nu. Nici pacienții și nici medicii evaluatori nu știau dacă dispozitivul era pornit sau oprit.
- Cei cu dispozitivul pornit au avut mai puține convulsii decât cei cu dispozitivul oprit.
- Studiul a urmărit pacienții timp de șapte ani.
- După șapte ani, cercetătorii au descoperit că 74% dintre pacienți au experimentat o reducere a frecvenței convulsiilor – convulsiile au fost reduse la jumătate.
Foto: unsplash.com