Lipsa somnului de calitate e un factor declanșator al convulsiilor. Haideți să vedem care sunt însă tulburile de somn.
Semnificația somnului:
Tulburările de somn
Somnul nu este doar o perioadă de inactivitate. Vorbim de un proces dinamic în timpul căruia corpul și mintea suferă o restaurare și o regenerare crucială. Somnul de calitate este vital pentru sănătatea fizică, funcția imunitară și performanța cognitivă.
Somnul insuficient sau perturbat poate avea consecințe de amploare, contribuind la o multitudine de probleme de sănătate, inclusiv boli cardiovasculare, diabet și obezitate. Spre exemplu, dacă nu dormiți bine, veți utiliza la jumătate caloriile pe care le folosiți a doua zi. Așa crește riscul de diabet.
Apneea în somn: un somn întrerupt
Apneea în somn înseamnă că, în timpul somnului, respirația e întreruptă. Această afecțiune, adesea însoțită de sforăit puternic, duce la un somn fragmentat, lăsându-i pe oameni să se simtă obosiți și iritabili în timpul orelor de veghe.
Cele două tipuri principale de apnee în somn sunt apneea obstructivă în somn și apneea centrală în somn.
• Apneea obstructivă a somnului: Apare atunci când mușchii din spatele gâtului se relaxează excesiv, provocând o blocare temporară a căilor respiratorii. Este cel mai frecvent tip de apnee în somn.
• Apneea centrală în somn: Această formă este mai puțin frecventă și rezultă dintr-o incapacitate a creierului de a trimite semnale adecvate mușchilor, care controlează respirația.
Tulburările de somn și sănătatea mintală:
Relația complicată dintre sănătatea somnului și bunăstarea mentală este strânsă.
Tulburările de somn, inclusiv apneea în somn, pot avea un impact semnificativ asupra sănătății mintale, exacerbând bolile existente sau precipitând altele noi. Privarea cronică de somn a fost legată de un risc crescut de anxietate, depresie și declin cognitiv.
• Anxietate și tulburări de somn:
Tulburările de anxietate pot perturba tiparele normale de somn, contribuind la insomnie sau alte probleme legate de somn. În schimb, somnul insuficient poate exacerba simptomele de anxietate, creând un cerc vicios.
- Depresie și tulburări de somn:
Relația dintre depresie și somn este bidirecțională. Depresia poate duce la insomnie sau hipersomnie, în timp ce întreruperile tiparelor de somn pot contribui la apariția sau agravarea simptomelor depresive.
• Funcția cognitivă și tulburările de somn:
Somnul este crucial pentru procesele cognitive, cum ar fi consolidarea memoriei, rezolvarea problemelor și vigilența mentală generală. Tulburările de somn pot afecta aceste funcții, ducând la dificultăți de concentrare, pierderi de memorie și scăderea performanței cognitive.
Tipuri de tulburări de somn:
Tulburările de somn
Dincolo de apneea în somn, diverse tulburări de somn pot perturba ciclul natural somn-veghe. Recunoașterea semnelor și simptomelor este esențială pentru căutarea unei intervenții în timp util.
Unele tulburări comune ale somnului includ:
• Insomnie:
Caracterizată prin dificultăți de a adormi sau de a rămâne adormit, insomnia poate rezulta din stres, factori de stil de viață sau afecțiuni medicale subiacente.
• Narcolepsie:
O tulburare neurologică, care afectează capacitatea creierului de a regla ciclurile somn-veghe, ducând la episoade bruște și necontrolabile de somnolență în timpul zilei.
- Sindromul picioarelor neliniştite:
Persoanele cu această boală experimentează disconfort și un impuls irezistibil de a-și mișca picioarele, deseori perturbând somnul.
• Parasomniile:
Această categorie include somnambulismul, terorile nocturne și vorbirea în somn, toate acestea implicând comportamente anormale în timpul somnului.
Cum fac somnul mai bun?
Tulburările de somn
- Stabiliți un program de somn consecvent: respectați un ciclu obișnuit de somn-veghe, chiar și în weekend. Consecvența ajută la reglarea ceasului intern al corpului.
- Creați o rutină relaxantă la culcare: dezvoltați ritualuri calmante înainte de somn, cum ar fi să citiți, o baie caldă.
- Optimizați-vă mediul de somn: Asigurați-vă că dormitorul este propice pentru somn – mențineți-l în întuneric, liniștit și răcoros.
- Limitați expunerea la ecrane înainte de culcare: reduceți expunerea la dispozitivele electronice cu cel puțin o oră înainte de culcare, deoarece lumina albastră emisă poate interfera cu producerea hormonului de somn, melatonina.
- Atenție la dietă: Evitați mesele grele, cofeina și nicotina aproape de ora de culcare.
- Angajați-vă în activitate fizică regulată: exercițiile fizice regulate promovează un somn mai bun, dar terminați antrenamentul cu cel puțin câteva ore înainte de culcare.
- Asigurați-vă o expunere adecvată la lumina naturală: petreceți timp în aer liber în timpul zilei, deoarece expunerea la lumina naturală ajută la reglarea ritmului circadian al corpului.
Foto: unsplash.com