Sincopa este o pierdere bruscă, tranzitorie a conștienței, aceasta deoarece prea puțin sânge ajunge în creier. E tranzitorie, cu o pierderea concomitentă a tonusului postural și o recuperare rapidă, spontană.
Sincopa (leșinul)
Există 3 tipuri principale de sincopă:
- Sincopa reflexă (sincopa neurocardiogenă) este cea mai frecventă cauză a sincopei în orice situație.
- Sincopa secundară bolilor cardiovasculare.
- La vârstnici, hipotensiunea ortostatică este o cauză foarte frecventă a sincopei.
Prognosticul general al sincopei depinde de cauza de bază.
Pacienții cu sincopă cu boală cardiacă structurală și boală electrică primară prezintă un risc ridicat de mortalitate generală și moarte subită cardiacă.
- Pacienții tineri cu sincopă reflexă au un prognostic excelent.
Ce se întâmplă în sincopă (leșin)?
Sincopa (leșinul)
Sincopa presupune interacțiunea dintre sistemul circulator și sistemul nervos autonom.
- Sistemul nervos autonom este vital pentru menținerea homeostaziei interne – pentru reglarea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac, a echilibrului fluidelor și a electroliților, dar și a temperaturii corpului.
Când stați în picioare, inițial forța gravitației reunește 500 până la 800 ml de sânge în venele sub nivelul inimii.
- Aceasta crește presiunea din vasele capilare și plasma este pierdută în lichidul interstițial, prin filtrarea în rinichi.
- Se estimează că volumul plasmei scade cu 15% în decurs de 20 de minute în care stați.
- Adunarea sângelui în vene scade întoarcerea acestuia, prin vene, către inimă. Se reduce debitul cardiac, care, la rândul său, declanșează mecanisme compensatorii pentru a preveni reducerea presiunii arteriale.
În picioare, are loc o reducere inițială a umplerii cardiace.
- Sincopa este rezumată ca o reducere a tensiunii arteriale sistemice, care determină o scădere a fluxului sanguin cerebral global, ceea ce duce la pierderea conștienței.
- S-a demonstrat că o întrerupere bruscă a fluxului sanguin cerebral timp de 6 până la 8 secunde cauzează pierderea conștienței.
1. Sincopă reflexă (mediată neuronal)
Sincopa (leșinul)
Sincopa vasovagală apare de obicei cu o postură verticală menținută mai mult de 30 de secunde (provocare posturală) sau cu expunerea la stres emoțional, durere sau la un cadru medical.
Inițial apare senzație de căldură, înroșire, greață, disconfort abdominal, vedere încețoșată și pierderea vederii.
Sincopa situațională
Include sincopa cauzată de tuse, râs, deglutiție, micțiune și defecare. Mecanismul de bază al acestor evenimente este similar cu cel al sincopei vasovagale.
Sincopa sinusului carotidian
Sincopa sinusului carotidian apare din cauza hipersensibilității baroreceptorilor sinusului carotidian.
De obicei, este declanșată de manipularea mecanică a sinusurilor carotidiene, cum ar fi purtarea unui guler strâns, bărbierit, mișcări ale gâtului sau masaj carotidian.
Forme atipice
Formele atipice de sincopă reflexă includ acele situații în care sincopa reflexă apare cu factori declanșatori incerti sau absenți.
2. Sincopă din cauza hipotensiunii arteriale ortostatice
Sincopa (leșinul)
Poate rezulta și din utilizarea alcoolului sau a medicamentelor, cum ar fi antidepresive triciclice, diuretice și vasodilatatoare.
3. Sincopa cardiacă:
Sincopa (leșinul)
Sincopa cardiacă include sincopa cauzată de aritmie și de boli cardiace structurale.
Aritmiile:
Sunt cele mai frecvente cauze ale sincopei cardiace. Acestea duc la afectarea hemodinamică prin scăderea debitului cardiac.
Boala cardiacă structurală
Boala cardiacă structurală poate provoca, de asemenea, sincopă atunci când solicitările circulatorii sunt mai mari decât capacitatea inimii de a-și crește debitul.
Ce legătură are sincopa cu epilepsia?
- În urma unei convulsii, pot apărea aritmii cardiace.
- Aritmiile cardiace pot provoca, de asemenea, sincopă convulsivă, care arăta ca o convulsie.
- Majoritatea aritmiilor nu provoacă sincopă convulsivă, dar tahicardia ventriculară ar putea.
Foto: unsplash.com