20 April 2024

Epilepsia: Vitamina D

vitamina D-epilepsie-epiexpert
Valori normale de vitamina D în sânge – sunt necesare tuturor persoanelor, care au epilepsie.

Vitamina D3 este un steroid, solubil în grăsimi.

Din 1974, Johannes Christiansen a apreciat că suplimentarea cu vitamina D ar putea îmbunătăți nivelul de calciu și magneziu și poate scădea astfel hiperexcitabilitatea în cazul pacienților cu epilepsie.

În cele patru decenii de după, s-au făcut progrese în înțelegerea mecanismelor biochimice și celulare ale proprietăților anticonvulsivante ale vitaminei D3. Datele pe animale au susținut efectele anticonvulsivante ale vitaminei D3 la șoareci și șobolani. Dar dovezile existente pentru utilizarea vitaminei D3 în tratarea epilepsiei umane sunt foarte limitate.

Vitaminei D3: biochimie și rolul în sănătatea umană

Epilepsia: Vitamina D. Cea mai activă formă biologică este vitamina D3 (colecalciferol), un hormon steroid liposolubil.

  • Sursele alimentare de vitamina D3 sunt lactatele, carnea, peștele și ciupercile.
  • Sursa principală de vitamina D3 este expunerea pielii la lumina ultravioletă a soarelui.
  • La 20 de ani, prin expunerea la soare 15 minute sintetizăm 90 % din necesarul zilnic de vitamina D.  La 60 de ani, sintetizăm 25% din necesarul zilnic de vitamina D, la aceeași expunere la soare.
  • Peste 60 % dintre copii și adulți au deficit de vitamina D. Ceea ce înseamnă că
    au nevoie de suplimente zilnic. Se numeste administrare continuă.

După expunerea la ultraviolete de tip B7-dehidrocolesterolul este transformat în vitamina D3 în piele. Apoi, vitamina D3 este transformată în 25-hidroxi-colecalciferol (25-OH Vitamina D3) în ficat.

25-OH Vitamina D3 este principala formă circulantă a vitaminei D, dar ea însăși este inactivă biologic și trebuie transformată în forma activă 1,25-dihidroxi-Vitamina D3 (1,25 Vitamina D3) în rinichi.

Vitamina D3 este importantă pentru metabolismul calciului, sănătatea oaselor, funcția cardiacă și menținerea tensiunii arteriale.

Vitamina D3 în creier:

Epilepsia: Vitamina D. Cercetătorii au explorat rolul vitaminei D3 în boala Alzheimer și demențe, boala Parkinson , scleroza multiplă, schizofrenia, tulburările afective, declinul cognitiv  și epilepsie.

Vitamina D3 este implicată în neuroprotecție, proliferarea și diferențierea celulelor creierului și dezvoltarea creierului.

Un rol neurologic al vitaminei D3 este susținut în continuare de prezența receptorilor și a enzimelor specifice vitaminei D3 în neuroni și celulele gliale din tot creierul, în măduva spinării și în sistemul nervos periferic.

Rolul larg al vitaminei D3 în sistemul nervos a generat cercetări asupra acțiunii anticonvulsivante în creier. Mecanismelele de acțiune sunt genomice sau non-genomice.

Mecanisme de acțiune genomice:

Mecanismele genomice din spatele efectului anticonvulsivant al vitaminei D3 se bazează pe capacitatea vitaminei D3 de a regla expresia genelor, un proces care este mediat de un receptor nuclear al vitaminei D3 (VDR).

Prin acest mecanism, vitamina D3 scade expresia anumitor citokine pro-convulsivante, cum ar fi IL-1β și TNF-α.

Mecanisme de acțiune non-genomice:

Au fost propuse și mecanisme mai rapide, non-genomice, ale efectului anticonvulsivant al vitaminei D3. Capacitatea vitaminei D3 de a crește absorbția de calciu din intestin poate modifica concentrațiile plasmatice și cerebrale de Ca2+, ceea ce poate scădea excitabilitatea neuronală și poate preveni convulsiile. Cu toate acestea, dovezile sugerează că efectul anticonvulsivant al vitaminei D3 nu este în întregime atribuit rolului său în modificarea nivelurilor de calciu. Este mai probabil că efectul anti-convulsivant rapid al vitaminei D3 să rezulte din capacitatea sa de a regla fin curenții de Ca2+ și Cl− prin membranele neuronale.

Vitamina D3 în epilepsie:

Epilepsia: Vitamina D. Persoanele cu epilepsie au des deficit de vitamina D3,  densitate osoasă scăzută și rate mai mari de osteoporoză.

În plus, anumite medicamente anti-epileptice, cum ar fi carbamazepina și fenitoina, sunt cunoscute că scad nivelurile de vitamina D3 din cauza clearance-ului metabolic crescut al vitaminei D3 și conversiei în forme inactive.

Persoanele cu epilepsie se confruntă cu risc de șase ori mai mare de fracturi osoase în comparație cu populația normală, probabil din cauza: căderilor frecvente, densității osoasă reduse și a nivelurilor scăzute de vitamina D3.

Deficitul matern de vitamina D3 în timpul sarcinii a fost, de asemenea, asociat cu convulsii induse de hipocalcemie la nou-născuți, care au fost tratate cu succes cu suplimente de calciu și vitamina D3 în mai multe studii de caz.

Există însă puține date clinice despre efectul suplimentelor cu vitamina D3 asupra convulsiilor.

În 1974, Christiansen și colab. au efectuat un studiu pilot în care au tratat 23 de pacienți cu epilepsie cu vitamina D3. Subiecții au fost împărțiți în două grupuri (A și B) pe durata studiului de 12 săptămâni, care a fost împărțit într-o fază de observare de 4 săptămâni urmată de două perioade de tratament de 4 săptămâni. Autorii au concluzionat că dozele mari de vitamina D3 au redus semnificativ numărul de convulsii la pacienții cu epilepsie slab controlată și, contrar ipotezei autorilor, a făcut acest lucru independent de nivelurile de calciu sau magneziu.

La aproape 40 de ani de la descoperirile lui Christiansen, Holló a efectuat cel mai recent studiu clinic al terapiei cu vitamina D3 în epilepsia umană.

Tratamentul a constat în suplimentarea cu Vitamina D3 menită să normalizeze nivelurile serice de Vitamina D3 la toți subiecții. Nivelurile de vitamina D3 au fost verificate din nou la 3 luni de la debutul tratamentului pentru a determina normalizarea cu succes a nivelurilor de vitamina D3 și pentru a exclude potențiala toxicitate a vitaminei D3. Suplimentarea cu vitamina D3 a fost sigură, deoarece niciun subiect nu a prezentat niveluri toxice de vitamina D3 la urmărirea de 3 luni.

  • Dovezile clinice existente sugerează un efect terapeutic al vitaminei D3 în epilepsia umană, dar este nevoie de studii mai mari de fază I și studii de fază II randomizate, controlate cu placebo, pentru a investiga dozarea optimă și eficacitatea pe termen scurt și lung.

Sursa: www.ncbi.nlm.nih.gov

 

0771 323 749 | București 0775 556 655 | Sibiu Ai vreo intrebare? Suna acum!
clinica@epiexpert.ro Scrie-ne un email
Lun-Vin 08-20:00 Clinica e deschisa

Program clinică

Noi te putem ajuta.
Te aşteptăm la noi în clinică

Luni
8.00-20.00
Marți
8.00-20.00
Miercuri
8.00-20.00
Joi
8.00-20.00
Vineri
8.00-20.00
Sâmbătă & Duminică
la cerere
București
Strada Constantin Noica 136, Interfon 1 - București
Sibiu
Str. Gheorghe Soima nr. 8 ap. 2. Sibiu