Evenimente stresante. Avem capacitatea să le depăşim. Se numesc stres acut. Schimbăm povestea în cazul stresului cronic. Și vorbim despre perioade lungi de stres. Sistemul nervos interactionează strâns cu sistemul imunitar.
Epilepsia: Stresul cronic vs. sistemul imunitar. Stresul cronic e cel la care nu suntem adaptaţi încă. Din această cauză apar:
- probleme de memorie
- probleme de concentrare
- anxietate
Doi hormoni pot aprecia obiectiv stresul cronic. Se numesc prolactina si cortizol.
Cum suferă sistemul imunitar?
Epilepsia: Stresul cronic vs. sistemul imunitar. Stresul cronic acționează asupra celulelor imune, numite limfocite T.
- Le reduce durata de viață.
- În timp, scade și numărul acestora.
Număr mic de limfocite T înseamnă că răspunsul imun nu mai este eficient.
Suferința sistemului imunitar nu doare. Dar apar frecvente infecții virale. Infecții respiratorii, infecții urinare, infecții cutanate.
Stresul prelungit determină inflamația cronică
Cum traducem inflamația cronică?
- Țesuturile devin mai permeabile la mediu.
- De fapt, crește sensibilitatea organismului față de orice altă agresiune, fie că vorbim de boli infecțioase, fie ca vorbim de poluarea dintr-un oraș mare.
- Apar molecule de inflamație în cantitate mare.
- Inflamația cronică face ca răspunsul imun sa fie anormal.
Cum mă ajut?
Mișcarea este cea care contra balansează hormonii de stres. Aceasta deoarece apare un alt hormon, care ne face sa ne simțim bine – oxitocina.
Pe de altă parte, mișcarea determină celulele imunitare să se întâlnească cu posibilii agresori. De ce?
- Mare parte din componentele sistemului imunitar sunt mobile, circulă prin sânge și asigură astfel supraveghere imunologică.
- Mișcarea determină activarea circulației, e o șansă în plus ca aceste celule să circule eficient, să întâlnească agresorii (virusuri, bacterii, fungi) și să-i elimine.
Cum declanșează stresul convulsii?
Epilepsia: Stresul cronic vs. sistemul imunitar. Nu suntem siguri de ce stresul poate declanșa o criză. Luați însă în considerare următoarele:
- Stresul produce sau eliberează anumiți hormoni legați de sistemul nervos, care pot afecta creierul.
- Zonele creierului importante pentru unele tipuri de convulsii, de exemplu crizele parțiale, sunt aceleași zone ale creierului implicate în emoții și care răspund la stres.
- Stresul poate cauza probleme de somn, ceea ce este, de asemenea, un factor declanșator al convulsiilor.
- Stresul cronic poate duce la anxietate sau depresie. Citește și Ce este depresia?
- Problemele cu somnul sunt simptome ale anxietății și depresiei.
- Anxietatea și depresia agravează stresul, provocând un cerc vicios cu mai multe convulsii și probleme de dispoziție.
Foto: unsplash.com