Leziunile traumatice ale creierului sunt o cauză bine cunoscută a convulsiilor și a epilepsiei. Pot varia de la ușoare, la moderate și severe și, ca urmare, spectrul de impact asupra unui individ poate varia.
Epilepsia post traumatică
Traumele ușoare ale creierului pot afecta funcția celulelor creierului timp de ore, zile sau săptămâni.
- Leziunile cerebrale severe au adesea efecte pe termen lung și pot duce la dizabilități semnificative.
- O leziune traumatică determină simptome fizice, cognitive, cât și psihiatrice.
- În plus, sunt posibile modificări ale mișcării, senzației, vederii și ale auzului, iar convulsiile și epilepsia sunt o complicație relativ frecventă a acestora.
Zona creierului afectată de leziune, amploarea leziunii cerebrale, vârsta și starea generală de sănătate a unei persoane – înainte de leziune – vor determina modul în care este afectată.
Ce știm despre convulsii și leziuni traumatice?
Convulsiile pot apărea devreme (în prima săptămână după leziunea cerebrală) sau târziu (la mai mult de o săptămână după leziunea cerebrală).
- Convulsiile, care apar devreme după o leziune cerebrală traumatică, sunt considerate un simptom al leziunii recente.
- Convulsiile, care apar târziu după leziune, sunt mai susceptibile să reapară și să ducă la epilepsie.
Convulsii precoce după traumatisme:
Persoanele, care au leziuni la cap și care provoacă – umflarea creierului sau sânge în exteriorul creierului sau creierul este penetrat de un obiect străin sau sunt însoțite de o perioadă prelungită cu pierderea conștienței (>30 de minute) – vor suferi cel mai probabil convulsii precoce.
În unele cazuri, chiar dacă o leziune a capului este „ușoară” și o persoană nu are nicio dovadă de leziune a creierului la imagistica cerebrală (CT sau RMN) poate apărea, totuși, o convulsie.
Persoanele, care au convulsii precoce după un traumatism cerebral, prezintă un risc mai mare de a dezvolta epilepsie post-traumatică.
Ce sunt convulsiile tardive?
Epilepsia post traumatică
Convulsiile, care apar la mai mult de o săptămână după o leziune cerebrală traumatică, sunt considerate convulsii tardive.
- De ce apar? Au existat leziuni mai grave ale celulelor creierului și, de asemenea, mediul chimic din jurul celulelor s-a schimbat.
- Convulsiile tardive, probabil, vor duce la complicarea epilepsiei post-traumatice.
Epilepsia post-traumatică:
O persoană cu epilepsie post-traumatică are risc de convulsii recurente ca urmare a unei leziuni cerebrale.
- Aproximativ 1 din 50 de persoane cu leziuni traumatice ale creierului vor dezvolta epilepsie post-traumatică.
- Există un spectru de severitate a epilepsiei post-traumatice, care variază de la convulsii bine controlate până la convulsii invalidante, care sunt rezistente la tratament.
Ce tipuri de convulsii au persoanele cu epilepsie post-traumatică?
Majoritatea crizelor (8 din 10 persoane) în epilepsia post-traumatică sunt focale și se pot răspândi pentru a deveni crize tonico-clonice bilaterale. Aceasta înseamnă că încep într-o zonă a creierului (focal), dar se răspândesc pentru a implica întregul creier (generalizat).
- Uneori, începutul acestor convulsii (debut focal) poate fi determinat și se referă la zona lezată a creierului, alteori este mai greu de determinat, unde începe o convulsie.
- O persoană poate avea crize de conștientizare focală sau tulburări focale de conștientizare, dar acestea sunt mai puțin frecvente (apar la aproximativ 2 din 10 persoane).
- La unul din doi oameni, epilepsia post-traumatică apare în decurs de un an de la leziunea cerebrală.
- Cu cât este mai gravă leziunea la cap, cu atât o persoană este mai expusă riscului de a dezvolta epilepsie.
- Riscul de dezvoltare a epilepsiei post-traumatice scade substanțial în timp, dar se poate extinde până la 15 ani după leziunea traumatică inițială – pentru persoanele cu cele mai grave leziuni cerebrale.
Ce modificări ale creierului pot provoca convulsii, după leziuni cerebrale?
Modificările structurale, chimice și funcționale, care duc la convulsii după leziuni traumatice ale creierului, sunt încă studiate. Se știe că tipul de modificări depinde de tipul de traumă.
Leziunea la cap închisă poate duce la:
- sângerări la nivelul creierului (hemoragie)
- vânătăi ale creierului (contuzii)
- leziuni prin forfecare a tractului de substanță albă din creier (leziune axonală difuză)
- umflarea creierului (edem)
- lipsa fluxului sanguin către țesut cerebral (ischemie).
De asemenea, după o leziune apar modificările chimice ale creierului, care influențează modul în care funcționează celulele creierului.
Leziunile penetrante pot duce la formarea unei cicatrici în țesutul cerebral sau la formarea unei cicatrici, care implică stratul exterior al creierului (cortex) și învelișurile acestuia (meningele).
- Biomarkerii electrofiziologici și imagistici sunt studiați ca instrumente potențiale pentru a înțelege mai bine modificările creierului legate de convulsii după o leziune.
- Biomarkerii din sânge și lichid cefalorahidian studiați pot, de asemenea, să facă posibilă o mai bună înțelegere a modificărilor, care duc la epilepsie posttraumatică.
Cum sunt tratate convulsiile apărute după traumatisme?
Medicamentele anticonvulsivante sunt terapia de primă linie utilizată pentru a trata convulsii după o leziune cerebrală.
- Tratamentul cu anticonvulsivante este tipic dacă o persoană suferă chiar și de o singură criză.
- Tratamentul precoce este început pentru scădea riscul de progresie la status epilepticus.
- Controlul rapid al convulsiilor este important pentru a reduce riscul de leziuni suplimentare ale creierului.
Durata tratamentului (săptămâni, luni) cu medicamente anticonvulsivante este cântărită cu atenție pentru fiecare individ, în funcție de amploarea rănirii și de probabilitatea apariției crizelor recurente.
În crizele tardive, există o rată de recurență ridicată, de aproximativ 8 din 10 persoane.
Din cauza ratei ridicate de convulsii repetate, tratamentul anticonvulsivant pe termen lung este recomandat persoanelor, care au și o convulsii tardive (la mai mult de o săptămână după leziune).
Foto: unsplash.com