Munca în ture de noapte întrerupe ciclul zilnic de 24 de ore, cunoscut sub numele de ritmul circadian, precum și sinteza melatoninei. Care sunt urmările?
Epilepsia: Munca în ture de noapte
Aceste perturbări pot face organismul susceptibil la stresul oxidativ și leziuni neuronale. În acest sens, se recomandă angajaților să evite expunerea pe termen lung la munca în ture de noapte.
Organismul fluctuează pe un ciclu zilnic de 24 de ore, cunoscut sub numele de ritmul circadian.
Dintre fluctuațiile interne, ciclul somn-veghe este cel mai proeminent.
- La oameni, ritmul circadian (inclusiv ciclul somn-veghe) este reglat de ceasul principal circadian, nucleul suprachiasmatic, situat în hipotalamusul anterior.
- Nucleul suprachiasmatic constă într-o populație vastă de celule, care sincronizează ceasul biologic de 24 de ore. Aceastea primesc informații luminoase prin tractul retinohipotalamic.
- Față de acest ceas central, restricția de hrănire sincronizează ceasul periferic.
Ce face melatonina?
Epilepsia: Munca în ture de noapte
Se știe că melatonina modulează ciclul somn-veghe și poate atenua tulburările de somn.
- Triptofanul, precursorul melatoninei, este transformat, printr-o serie de reacții, în melatonină.
- Oamenii, care lucrează noaptea, suferă de vigilență redusă din cauza perturbării ritmului circadian.
- După cum am descris mai sus, acest ritm biologic este reglat de oscilatorul principal circadian, nucleul suprachiasmatic.
- Când organismul întâlnește o nouă fază circadiană, oscilatorii centrali și periferici încep să se adapteze la noul program, dar această adaptare nu are loc imediat
- Se crede că adaptarea circadiană la o nouă fază are loc cu viteza de 1 oră pe zi.
Această ajustare este afectată în cazul lucrătorilor în ture de noapte, deoarece este contracarată de ciclul luminii. De asemenea, viteza de reglare a oscilatorului central este mai rapidă decât cea a oscilatoarelor periferice.
Prin urmare, această desincronizare internă poate provoca tulburări funcționale. Se poate simți somnolență în timpul zilei și incapacitatea de a dormi noaptea.
Tulburările neurologice par a fi asociate cu tulburările ritmului circadien. Prin urmare, lucrătorii în ture de noapte cu modele circadiene perturbate și nivel de melatonina modificat sunt considerați vulnerabili la tulburări neurologice.
Interesant este că sinteza nocturnă a melatoninei pare să scadă odată cu vârsta.
Acest lucru ar putea explica de ce riscul crescut pentru tulburări neurodegenerative a fost observat nu numai la lucrătorii în schimburi de noapte, ci și la vârstnici.
Ce se întâmplă pacineților cu epilepsie?
Epilepsia: Munca în ture de noapte
Pacienții cu epilepsie suferă de convulsii și au tendința de a prezenta convulsii în anumite momente ale zilei. Acest lucru a fost atribuit fluctuației circadiene a hormonilor de stres.
Hormonul stresului, cortizolul, este eliberat în conformitate cu fluctuațiile circadiene. Stresul este un factor de risc pentru crizele epileptice, iar hormonii de stres pot afecta pragul convulsivant.
În acest sens, modificările mediate de ritmul circadian în eliberarea hormonului de stres la lucrătorii în ture de noapte pot provoca crize epileptice diurne.
**
- Munca în ture de noapte perturbă ritmurile circadiene, ceea ce poate altera sinteza și concentrația melatoninei.
- Melatonina este un hormon care este sintetizat în funcție de circadian și are roluri neuroprotectoare/antioxidative.
- Perturbări ale ritmului circadian cresc riscul de tulburări neurodegenerative.
- Prin urmare, angajații trebuie sfătuiți să evite expunerea, pe termen lung, la munca în ture de noapte.
Sursa: National Library of Medicine
Foto: unsplah.com