La adulți, cel mai frecvent factor de risc pentru dezvoltarea epilepsiei este accidentul vascular cerebral. Aproximativ 10% dintre supraviețuitorii accidentului vascular cerebral au convulsii în decurs de cinci ani.
Epilepsia: Hipertensiunea tratată cu blocanți ai receptorilor de angiotensină
Bolile vasculare și hipertensiunea arterială cronică, chiar și în absența accidentului vascular cerebral, cresc, de asemenea, riscul de epilepsie.
Deși medicamentele anti-convulsii pot fi utilizate pentru a controla epilepsia după diagnostic, nu sunt aprobate medicamente pentru a preveni epilepsia la persoanele cu risc crescut de a dezvolta această tulburare.
- Totuși, în ultimul deceniu, studiile au sugerat că un tip de medicamente pentru tensiunea arterială ar putea ajuta la evitarea convulsiilor datorită capacității lor de a reduce inflamația.
- Acest aspect ar fi deosebit de potrivit pentru prevenirea convulsiilor, care urmează după accident vascular cerebral sau leziuni cerebrale traumatice, deoarece ambele cauzează inflamații ale creierului, care pot declanșa epilepsia.
În 2022, un studiu efectuat pe peste 160.000 de persoane din Germania a constatat că persoanele, care luau blocanți ai receptorilor de angiotensină – una dintre multiplele clase de medicamente prescrise pentru tratarea hipertensiunii arteriale-, aveau un risc redus de a dezvolta epilepsie.
Medicamentele blochează anumiți receptori hormonali, ceea ce duce la scăderea tensiunii arteriale și la scăderea inflamației în vasele de sânge și alte organe, inclusiv în creier.
Epilepsia: Hipertensiunea tratată cu blocanți ai receptorilor de angiotensină
Pentru noul studiu, oamenii de știință au apelat lao bază de date cu peste 20 de milioane de americani înscriși la asigurările de sănătate. Si-au concentrat analiza pe 2,2 milioane de adulți, care au fost diagnosticați cu hipertensiune arterială, li s-a prescris cel puțin un medicament pentru hipertensiune și nu aveau deja epilepsie.
Persoanele, care au luat blocanți ai receptorilor de angiotensină, au avut un risc cu 20% până la 30% mai mic de a dezvolta epilepsie , comparativ cu persoanele, care au luat alte medicamente pentru tensiunea arterială.
Datele au indicat, de asemenea, că un anumit blocant al receptorilor de angiotensină – losartanul – a avut cel mai puternic efect asupra scăderii riscului de epilepsie, dar cercetătorii au spus că este nevoie de mai multă muncă pentru a confirma acest lucru.
Concluzii:
Epilepsia: Hipertensiunea tratată cu blocanți ai receptorilor de angiotensină
-
- Toate medicamentele pentru tensiune arterială au, probabil, un impact asupra scăderii riscului de epilepsie, deoarece hipertensiunea arterială este un factor care contribuie la epilepsie.
- Prin urmare, menținerea tensiunii arteriale sub control prin orice combinație de medicamente antihipertensive și factori de stil de viață poate reduce riscurile unei persoane de a dezvolta epilepsie
- Noua cercetare sugerează că blocanții receptorilor de angiotensină ar putea fi mai beneficii decât alte antihipertensive pentru a reduce riscul de epilepsie.
- Acesta ar putea fi un nou capitol în medicina preventivă.
Ce e hipertensiunea?
4 magistrale irigă permanent creierul – 2 artere carotide și 2 artere vertebrale. Hipertensiunea, care înseamnă presiune prea mare a sângelui, le privește direct.
Cum se produce accidentul vascular cerebral ischemic (AVC ischemic)?
- Bifurcația arterei carotide (la gât) e o zonă supusă leziunilor, date de fluxul sanguin permanent, care alimentează creierul, dar produce si mici leziuni pe tunica intimă (stratul interior).
- În interiorul acestei artere vitale, pe leziuni, se lipesc celulele sanguine, numite trombocite. Dar și colesterolul, care circula în sânge. Procesele sunt amplificate de hipertensiune.
- Așa se produce accidentul vascular cerebral ischemic, adică blocarea (astuparea) unui vas de sânge.
Cum se produce accidentul vascular hemoragic (AVC hemoragic)?
Hipertensiunea netratată sparge deseori vasele. Se întâmplă chiar în mijlocul creierului.
Multe din accidentele cerebrale hemoragice se produc în zone profunde ale creierului, unde densitate fibrelor e mai mare și fiecare centimetru cub afectat crează un deranj. Cele mai afectate zone sunt zonele nucleilor bazali, înspre interiorul creierului. Aceastea controlează mișcarea. Afectate, produc deficite uriașe.
Foto: unsplash.com