Stresul este unul dintre cei mai frecvent factori declanșatori ai convulsiilor autoidentificați la pacienții cu epilepsie.
Epilepsia: De ce stresul determină convulsii?
Una dintre cele mai mari preocupări exprimate de persoanele cu epilepsie este imprevizibilitatea crizelor. În plus, oamenii se luptă adesea să înțeleagă de ce au început crizele lor.
Experiența „stresului” este o componentă comună a vieții de zi cu zi. Stresul face parte dintr-un mecanism adaptativ, care mobilizează organismul să răspundă în mod corespunzător la stimuli amenințători sau provocatori.
Stresul patologic este un proces în care cerințele mediului înconjurător taxează sau depășesc capacitatea de adaptare a unui organism, având ca rezultat schimbări psihologice și biologice, care pot expune persoanele la risc de îmbolnăvire.
Aceasta cuprinde cele trei perspective principale:
- perspectiva mediului – evenimente externe, care pot fi considerate obiectiv ca fiind stresante
- perspectiva psihologică – axată pe aprecierile subiective ale individului asupra evenimentelor și pe capacitatea sa de a le face față
- perspectiva biologică – răspunsurile fiziologice la stres, în special procesele neuroendocrine și imune și efectele acestora asupra sănătății.
Stresul și epilepsia:
Epilepsia: De ce stresul determină convulsii?
Nu suntem siguri de ce stresul poate declanșa o criză. Stresul este o parte așteptată și inevitabilă a vieții. Este reacția corpului nostru la orice schimbare, care necesită un răspuns fizic și emoțional. Se știe că stresul provoacă îngrijorare, depresie, frustrare și chiar furie. Luați în considerare următoarele:
- Stresul produce sau eliberează anumiți hormoni legați de sistemul nervos, care pot afecta creierul.
- Zonele creierului importante pentru unele tipuri de convulsii, de exemplu crizele focale, sunt aceleași zone ale creierului implicate în emoții și cele care răspund la stres.
- Stresul poate cauza probleme de somn, ceea ce este, de asemenea, un factor declanșator al convulsiilor.
- Stresul cronic poate duce la anxietate sau depresie. Problemele cu somnul sunt simptome ale acestor probleme de dispoziție.
- Anxietatea și depresia pot, de asemenea, agrava stresul, provocând un cerc vicios cu mai multe convulsii și probleme de dispoziție.
Ce pot face pentru a gestiona stresul și a preveni convulsii?
Deși nu există dovezi clare că reducerea stresului ajută să prevenim convulsiile, un studiu recent a arătat că aproape 9 din 10 persoane, care și-au gestionat activ stresul, credeau că astfel își reduc riscul de convulsii.
Gestionarea stresului este foarte personală și specifică situației dvs. Cu toate acestea, există câteva recomandări universale:
- Folosiți un jurnal și notați ce ar putea cauza stres pentru dvs.
- Încercați să evitați situațiile stresante, dacă este logic să faceți acest lucru și dacă le puteți evita. Dacă nu, puteți să renunți la îngrijorarea, care v-o provoacă?
- Când o situație stresantă este inevitabilă, asigurați-vă că faceți tot posibilul pentru a dormi suficient și a lua medicamentele pentru convulsii la timp.
- Găsiți modalități de a descrie o situație. Evitați persoanele, care provoacă furie și anxietate, dacă puteți. Încercați să le abordați diferit – vă poate ajuta să vă calmați.
- Faceți sport regulat. Multe cercetări au arătat că exercițiile fizice ajută la reducerea stresului.
- Faceți tot posibilul să învățați să vă relaxați.
- Limitați somnul lung în timpul zilei. Dormitul în timpul zilei va cauza probleme de somn noaptea și vă va face să vă simțiți mai rău.
- Păstrați o rutină zilnică. Țineți ritmul și luați pauze dese.
- Stabiliți priorități pentru ceea ce este important în viața dvs. și lasați restul… să plece.
Ajutor pentru stres și epilepsie
Epilepsia: De ce stresul determină convulsii?
Discutați cu medicul dumneavoastră neurolog, dacă stresul vă afectează negativ viața. Spuneți-i ce vă deranjează.
- Asigurați-vă că echipa dumneavoastră de epilepsie știe că stresul vă afectează crizele.
- Căutați consiliere sau psihoterapie.
- Credeți că ați putea avea anxietate sau depresie, discutați cu medicul dumneavoastră neurolog despre opțiunile de tratament.
Foto: unsplash.com