Epilepsia: De ce crizele epileptice sunt atât de diferite? Înainte de a discuta despre convulsii, este o idee bună să vedem funcțiilor creierului. Ne ajută să înțelegem de ce convulsiile pot arăta atât de diferit, în funcție de locul din creier, unde apar.
Epilepsia: De ce crizele epileptice sunt atât de diferite?
Creierul este centrul de comandă al sistemului nervos uman. Primește semnale de la organele senzoriale ale corpului (ochi, urechi) și trimite informații către mușchi.
Creierul este compus în două emisfere (laturi) – o emisferă dreaptă și o emisferă stângă. Cercetătorii și clinicienii obișnuiau să creadă că diferitele comportamente, abilități de gândire și emoții ar putea fi „localizate” în părți foarte specifice ale creierului. Cu cât învățăm mai mult despre creier, cu atât mai mult ne dăm seama că există multe „rețele” diferite, care implică și conectează diferite zone din creier.
Cu toate acestea, în general, emisfera stângă este responsabilă pentru funcționarea limbajului și memoria verbală, iar partea dreaptă a creierului este responsabilă pentru funcționarea vizuală și memoria vizuală.
Fiecare emisferă are șase părți diferite (lobi):
Epilepsia: De ce crizele epileptice sunt atât de diferite?
Lobii frontali:
Abilitățile de gândire, de control sunt importante pentru reglarea răspunsurilor emoționale, controlul impulsurilor, organizarea și planificarea comportamentelor. Joacă, de asemenea, un rol în concentrare, recuperarea memoriei și mișcările voluntare.
Lobii temporali:
Organizează input-ul senzorial, percepția auditivă, producția de limbaj și vorbire, precum și formarea și stocarea memoriei. Crizele din această parte a creierului pot afecta vorbirea sau capacitatea unei persoane de a înțelege ce spun alți oameni (în timpul crizei).
Lobii occipitali:
Ajută la înțelegerea corectă a ceea ce … văd ochii, dând sens informațiilor vizuale (de exemplu, culoarea, forma și mișcarea). Convulsiile din această zonă pot afecta vederea unei persoane (de exemplu, pot vedea lumini intermitente).
Lobii parietali:
Procesează și integrează informații senzoriale, cum ar fi gustul, temperatura și atingerea. Persoanele, care au o criză în această zonă, pot mirosi ceva care „nu există (de exemplu, ars) sau gustă ceva, chiar dacă „nu au nimic în gură”.
Cerebel:
Primește informații de la sistemele senzoriale, măduva spinării și alte părți ale creierului pentru a regla abilitățile motorii și mișcările.
Trunchiul cerebral:
Controlează fluxul de mesaje între creier și restul corpului. De asemenea, controlează funcțiile de bază ale corpului, cum ar fi respirația, înghițirea, ritmul cardiac, tensiunea arterială, conștiința și dacă cineva este treaz sau somnoros.
Ce este criza epileptică?
Epilepsia: De ce crizele epileptice sunt atât de diferite?
O criză este o schimbare bruscă și temporară a activității electrice și chimice din creier, care duce la o schimbare a mișcării, comportamentului, nivelului de conștientizare și/sau sentimentelor unei persoane.
Experiența fiecărei persoane cu privire la convulsii este diferită.
- De exemplu, unele persoane vor fi în continuare alerte în timpul unei convulsii și își vor putea aminti ce s-a întâmplat după aceea.
- Alții nu vor fi conștienți și nu vor putea răspunde celor din jur în timpul unei convulsii. Este posibil să nu-și amintească deloc criza sau să-și amintească doar anumite aspecte înainte sau după convulsii.
- Nivelul de conștientizare al unei persoane poate varia foarte mult și depinde de tipul de convulsii experimentat.
- În urma unei convulsii, persoana afectată se poate simți obosită și adormită, confuză, furioasă, tristă sau îngrijorată.
- În funcție de tipul de convulsii, confuzia poate dura câteva ore, zile sau uneori chiar săptămâni.
Unii oameni, care trăiesc cu epilepsie, au convulsii în fiecare zi, în timp ce alții pot avea convulsii doar ocazional.
- Unii oameni vor observa – convulsiile pot urma modele.
- Unele modele comune includ – convulsii nocturne (noapte) sau convulsii în anumite momente ale zilei.
Foto: unsplash.com