Pentru unii oameni, stresul poate fi un factor declanșator al convulsiilor, pentru alții doar a avea epilepsie poate fi stresant. Ne uităm la conexiunile dintre stres și epilepsie.
Ce este stresul?
Epilepsia: Cum gestionez stresul?
Toată lumea simte stres din când în când. Este o reacție normală când vă simțiți sub presiune sau amenințat într-un fel. O mulțime de lucruri din viața de zi cu zi vă pot face să vă simțiți stresat: banii, munca și problemele din viața personală pot provoca sentimente de stres.
Un anumit tip de stres poate fi motivațional. Spre exemplu, la un examen stresul vă face să gândiți mai repede. Acest stres este de scurtă durată și nu este dăunător.
Dacă vă simți stresat prea mult timp sau dacă stresul este prea intens – ambele situații pot afecta sănătatea fizică și psihică.
Epilepsia poate fi frustrantă.
Când stresul devine o problemă?
Prea mult stres – vă poate afecta starea de spirit, sănătatea fizică și relațiile. Afectează încrederea în propria persoană. Vă poate face să vă simți anxios și iritabil.
Stresat o lungă perioadă de timp – starea fizică se schimbă. De ce?
Când vă aflați într-o situație amenințătoare, organismul produce „hormoni de stres”. Așa sunteți concentrat și faceți față situației dăunătoare – vorbim despre răspunsul ”luptă sau fugi”. Este pozitiv și util. Odată ce amenințarea a trecut, hormonii de stres revin la niveluri normale.
Dacă vă simțiți stresat tot timpul, hormonii stresului rămân la un nivel ridicat. Pot apărea – probleme cardiace, durere, hipertensiune arterială.
Și pot apărea, mai des, infecții virale. De ce?
Hormonii de stres sunt receptionați drept semnale și de către celulele sistemului imunitar. De fapt, întregul organism e o rețea de sisteme, care comunică între ele. Stresul neuropsihic este imunosupresor, scade capacitatea de reacție a organismului.
Prima oara e afectată imunitatea de la nivel celular, dependentă de limfocitele T. Aceste celule ne apară de virusuri. Și se lupta cu eventuale celule tumorale – aparute în organism. Șubrezirea cauzată de stresul cronic nu doare. Celulele imunitare nu sunt inervate, deci nu dor. Apar, în schimb, des, infecțiile virale. Care pot fi urmate de infecții bacteriene.
Simptome de stres:
Epilepsia: Cum gestionez stresul?
Stresul afectează oamenii în mod diferit, dar unii pot experimenta următoarele:
- senzația că nu puteți face față
- dificultăți de concentrare
- senzație de iritabilitate, anxietate, plâns
- lipsa încrederii de sine
- probleme de somn sau senzație de oboseală tot timpul
- mâncați, beți sau fumați mai mult decât de obicei
- evitați oamenii
- dureri de cap, dureri sau amețeli
- dificultăți de respirație
Stres și epilepsie
Pentru unii oameni, stresul poate fi o parte din motivul pentru care dezvoltă epilepsie. Stresul poate cauza probleme în dezvoltarea creierului – în cazul copiilor. De asemenea, poate schimba modul în care funcționează creierul – dacă vă confruntăți cu stres sever o perioadă lungă de timp.
Epilepsia este o afecțiune în care crizele încep în creier, așa că există o legătură între stres și apariția epilepsiei – pentru unii oameni.
Neurologul dumneavoastră vă poate întreba dacă ați experimentat perioade lungi de stres, când pune diagnosticul de epilepsie. Unii oameni, care suferă de epilepsie, consideră, de asemenea, că stresul poate fi un declanșator al convulsiilor. Puteți discuta acest lucru cu neurologul dvs. și acesta vă poate sugera modalități de a vă gestiona nivelul de stres.
Epilepsia provoacă stres?
Epilepsia: Cum gestionez stresul?
O boală cronică cum este epilepsia poate fi, în sine, stresantă. Poate dura ceva timp până să vă împăcați cu diagnosticul. Unii oameni pot fi stresați de modul în care boala le va afecta viața. Incertitudinea cu privire la momentul în care ar putea apărea o criză și sentimentul de lipsă de control pot fi foarte stresante și frustrante.
Cum gestionez stresul?
Dacă este un factor declanșator al convulsiilor, există lucruri pe care le puteți face pentru a vă ajuta să îl gestionați:
Împărțiți sarcinile mari. Uneori, o sarcină poate părea copleșitoare. O împărțiți în sarcini mai mici și vă recompensați pe măsură ce terminați fiecare parte.
Planificați. E de ajutor să vă gândiți în avans și să faceți liste pentru a vă asigura că nu uitați nimic.
Dietă bine echilibrată.
Fiți mai activ. Exercițiile fizice pot ajuta la consumarea energiei nervoase și pot reduce sentimentele stresante.
Provocați-vă gândirea. Sunt lucrurile chiar atât de rele pe cât le credeți? Încearcați să nu vă gândiți prea mult la lucruri.
Limitați cantitatea de alcool pe care o consumați.
Faceți lucruri care vă plac.
O pauză, chiar și pentru o perioadă scurtă, poate ajuta cu adevărat.
Vorbiți cu cineva apropiat și cereți sprijin.
Vorbiți cu medicul dumneavoastră despre a obține ajutor.
Foto: unsplash.com