Epilepsia : Cauzele genetice. Epilepsia genetică apare ca rezultat direct al unui defect genetic cunoscut sau presupus, în care convulsiile sunt simptomul de bază al tulburării.
Defectul genetic poate apărea la nivel cromozomial sau molecular. Este important de subliniat că „genetic” nu înseamnă același lucru cu „moștenit”, deoarece mutațiile de novo (noi) nu sunt neobișnuite.
A avea o cauză genetică nu exclude o contribuție a mediului la apariția bolii.
Epilepsia: Cauzele genetice. Cauzele genetice importante pentru epilepsie, care pot fi identificate în urma testelor clinice sunt:
- anomaliile cromozomiale
- anomalii ale genelor
Există multe moduri în care factorii genetici pot contribui la dezvoltarea epilepsiei.
Este posibil ca anumiți factori genetici să nu fi fost moșteniți și să nu fie transmisibili descendenților.
Iată câteva concepte genetice importante:
Anomalii genetice moștenite, moștenire autosomal dominantă, autosomal recesivă și mendeliană:
Epilepsia: Cauzele genetice. O anomalie genetică este moștenită, de la un părinte, la concepție.
Anormalitatea genei este, prin urmare, prezentă în părintele/părinții individului. Poate fi în toate celulele părintelui sau poate fi doar într-un procent și, prin urmare, doar într-un procent din celulele lor reproducătoare – adică ovocite/spermatozoizi.
Fiecare genă are două copii.
- Unele afecțiuni moștenite necesită ca doar una dintre copiile genei să fie anormală (cunoscută ca anomalie autosomal dominantă).
- Alte afecțiuni moștenite necesită ca ambele copii ale genei să fie anormale pentru ca afecțiunea să apară (anomalie autosomal recesivă).
Celulele reproducătoare ale părinților (ovocitul sau spermatozoidul) dau, aleatoriu, o copie a fiecărei gene (din cele două copii pe care le are fiecare genă). De aceea, moștenirea unei anomalii genice în ovocit sau spermatozoid poate fi prezisă.
La mamă – dacă alele pentru o anumită genă sunt AB, iar cele două copii paterne pentru aceeași genă sunt CD, ovocitul poate conține doar alela A sau B, iar spermatozoizii doar alela C sau D. Prin alelă se înțelege una din multiplele forme pe care le poate avea o genă.
La concepție (când un ovocit și un spermatozoid fuzionează aleatoriu), descendenții pot avea doar următoarele combinații: AC, AD, BC sau BD.
- În acest caz, dacă gena A este anormală, atunci 50% din descendenți vor moșteni copia anormală a genei. Condițiile care urmează acest model previzibil de moștenire – urmează moștenirea mendeliană.
Anomalii ale genelor dobândite – de novo, sporadice, mozaicism, germline și somatice
Epilepsia: Cauzele genetice. O anomalie genetică de novo apare ca un nou eveniment (cunoscut și ca „de novo” sau „sporadic”) în timpul diviziunii celulare la un individ, după concepția sa.
Prin urmare, anomalia genei nu este moștenită de la părinți.
Etapa embriogenezei, sau mai târziu a vieții, când apare anomalia genei, determină ce țesuturi la individul matur și în ce procent de celule din acele țesuturi se va găsi anomalia genei.
Mozaicismul este termenul folosit atunci când anomalia genei se găsește doar într-un procent din celulele individului și nu în toate.
Dacă individul afectat de mozaicism are sau nu o boală, aceasta depinde ce țesuturi sunt afectate și în ce măsură (care este procentul de celule, care prezintă anomalia genică).
Anormalitatea este considerată o anomalie dobândită a genei liniei germinale, dacă este prezentă în ovocit/spermatozoid, deoarece poate fi apoi transmisă descendenților.
Dacă este prezent în țesuturile individului (cum ar fi creierul), dar nu în țesutul reproducător (ovocit/spermatozoid), atunci este considerată o anomalie a genei somatice dobândite. În acest caz, nu poate fi transmisă descendenților individului.
Etiologie genetică poligenică/complexă:
Epilepsia: Cauzele genetice. Unele epilepsii sunt cauzate nu de anomalii ale unei singure gene, ci de efectul final însumat al anomaliilor/variațiilor multiple ale genelor („poligenice”), crescând susceptibilitatea la convulsii.
Individual, aceste anomalii/variații ale genelor nu sunt suficiente pentru a provoca o boală.
Cu toate acestea, efectul lor însumat poate crește susceptibilitatea la convulsii.
- Unii indivizi cu etiologii poligenice vor avea convulsii spontane.
- Alții au convulsii doar la factori declanșatori de mediu prezenți, cum ar fi creșterea temperaturii, boli virale, ingestia de alcool sau privarea de somn.
- Atunci când sunt necesari factori poligenici, dar și de mediu pentru a duce la convulsii, aceasta este cunoscută drept etiologie genetică „complexă” pentru epilepsie.
- Epilepsiile genetice poligenice și complexe apar cu o frecvență mai mare în familiile de indivizi afectați, dar modelul lor de moștenire nu este la fel de ușor de prezis ca în cazul anomaliilor unei singure gene.
- Cercetarea acestor cauze genetice sau testarea acestora la pacienți individuali este dificilă din același motiv – epilepsia e cauzată de suma combinată a efectelor multor gene și factori de mediu.