Epilepsia autoimună este o boală, în care este prezent un anticorp neuro-specific, care poate provoca convulsii. Într-un studiu, experții au descoperit că aproximativ 20% din cazurile inexplicabile de epilepsie au dovezi de anticorpi neuronali circulanți, sugerând o cauză autoimună.
Epilepsia autoimună. Scorul APE
- Acești anticorpi pot viza antigenele prezente pe suprafețele neuronilor sau în interiorul celulei neuronale.
- În 2017, epilepsia autoimună a fost recunoscută oficial ca entitate distinctă de către Liga Internațională Împotriva Epilepsiei.
Când e suspectată epilepsia autoimună?
Epilepsia autoimună. Scorul APE
- Pacienții prezintă adesea un debut exploziv și o frecvență mai mare a convulsiilor decât în mod normal.
- Majoritatea acestor pacienți prezintă și alte caracteristici ale encefalitei autoimune, cum ar fi tulburări de memorie, modificări ale dispoziției și modificări ale personalității.
- Pacienții cu epilepsie autoimună pot prezenta, de asemenea, rezultate caracteristice RMN, care sunt în concordanță cu encefalita limbică.
Ce e scorul APE?
Epilepsia autoimună. Scorul APE
Pentru a ajuta clinicienii să dea un diagnostic clinic precoce și precis, o echipă de investigatori de la Clinica Mayo a dezvoltat și validat un instrument predictiv.
- Scorul APE (prevalența anticorpilor în epilepsia de etiologie necunoscută) ia în considerare debutul și progresia tulburării convulsive, semnele clinice și rezultatele RMN, dar și ale lichidului cefalorahidian.
- Dacă scorul APE este mai mare de 4, există șanse mari ca epilepsia să fie de origine autoimună.
- Unul dintre principalele semne distinctive ale epilepsiei autoimune este: apare rezistența la medicamentele antiepileptice.
Odată ce cauza este cunoscută, epilepsia autoimună se tratează la fel ca alte boli autoimune, prin modularea sistemului imunitar.
- Împreună cu medicamentele antiepileptice, medicii folosesc fie steroizi, fie imunoglobulină intravenoasă sau schimb de plasmă.
- Toate cele 3 tratamente scad inflamația mediată imun în sistemul nervos central, prin suprimarea sau modificarea sistemului imunitar sau prin eliminarea anticorpilor.
- Un studiu a arătat că terapia imunomodulatoare a dus la o creștere de 19 ori a șanselor de a avea un rezultat mai bun în controlul convulsiilor.
- În alt studiu arată că aproximativ 75% dintre pacienți nu au mai avut convulsii în 2 luni după începerea imunoterapiilor.
Mulți cercetători explorează IVIG – un concentrat de anticorpi umani, obținuți de la donatori sănătoși – ca alternativă la steroizi și plasmafereză. Administrarea este o procedură mai simplă în comparație cu plasmafereza și poate duce la evitarea efectelor adverse ale terapiei cu steroizi. Dar tratamentul nu e încă standardizat.
Foto: unsplash.com