Epilepsia: Atacul de panică vs. convulsii focale. Atacurile de panică sau de anxietate sunt episoade scurte, fiecare durând câteva minute, care pot recidiva. Dar frica poate fi și manifestare a convulsiilor focale.
Ce este atacul de panică?
Epilepsia: Atacul de panică vs. convulsii focale. Atacul de panică este o senzație bruscă de teamă, teamă sau teroare, însoțită de simptome, care includ:
- dificultăți de respirație (cu hiperventilație)
- senzație de sufocare
- palpitații
- dureri în piept
- parestezii (amorțeli în jurul gurii și la nivelul mâinilor)
- amețeli
- transpirații
- tremur și senzație de leșin sau pierderea conștienței.
E posibil să nu fie ușor să identificați un factor declanșator.
Frica poate fi o manifestare a convulsiilor focale, prin urmare EEG este necesar pentru diagnostic corect.
Citește și Tuburările psihologice. Ce poate imita epilepsia?
Epilepsia: Ce sunt crizele focale?
Epilepsia: Atacul de panică vs. convulsii focale. Crizele focale provin din rețele limitate la o emisferă cerebrală.
Citește și Epilepsia: Creierul.
Simptomele, care apar în timpul unei convulsii, permit identificarea zonei discrete a creierului sau a lobului sau a emisferei, care este implicată în debutul și propagarea convulsiilor.
Clasificarea crizelor focale apare dacă – criza este o criză epileptică focală și imitatorii epilepsiei au fost excluși.
Citește și Tuburările psihologice. Ce poate imita epilepsia?
Clasificarea focală a convulsiilor se face pe două niveluri.
- Criza este mai întâi clasificată în funcție de nivelul de conștientizare, deoarece aceasta este de o importanță critică pentru siguranță și independență în viața de zi de zi.
Conștientizarea este afectată în orice moment al crizei? Convulsia este o criză focală cu afectare de conștientizare.
- Primul simptom/semn al crizei este caracteristica cea mai utilă pentru identificarea rețelei cerebrale regionale, în care apare criza. Convulsiile cu debut focal sunt, de asemenea, clasificate după caracteristica lor inițială de debut. Chiar dacă aceasta nu este cea mai proeminentă caracteristică în ansamblu.
Prin urmare, sunt recunoscute pentru clasificarea crizelor focale:
- Conștientizare în timpul crizei sau afectarea conștientizării
- Criză cu debut motor implică activitate motorie (mișcare). Apare ca urmare a creșterii ori a scăderii contracției unui mușchi sau a unui grup de mușchi. În funcție de grupele musculare implicate și de modul în care acestea sunt afectate, trăsăturile de mișcare ale unei crize cu debut motor pot fi simple sau complexe.
- Criză fără debut motor:
# Convulsii senzoriale focale. Implică o senzație experimentată la debutul crizei, fără semne clinice obiective ale unei convulsii – evidente pentru observator.
# Criză cognitivă focală. Implică alterarea unei funcții cognitive (care poate fi un deficit sau un fenomen pozitiv, cum ar fi gândirea forțată), care apare la debutul crizei.
# Criză emoțională focală. Apar modificări ale dispoziției sau ale emoțiilor, la debutul crizei. Aceste crize emoționale pot apărea cu sau fără semne clinice obiective ale unei crize – evidente pentru observator.
# Criză autonomă focală. Apar modificări ale sistemelor controlate de sistemul nervos autonom – la debutul crizelor.
# Convulsii focale cu oprirea comportamentului. O astfel de criză este caracterizată printr-o scădere a amplitudinii sau oprirea activității motorii în timpul crizei. Deoarece oprirea comportamentală scurtă este obișnuită și dificil de identificat la începutul multor convulsii, oprirea comportamentului trebuie să fie persistentă și dominantă, pe toată durata crizei.
Crizele focale se pot răspândi larg în creier și angajează rețele bilaterale.
Poate rezulta astfel o criză tonico-clonică cu pierderea conștienței.
Acest tip de criză este cunoscut drept convulsie focală spre bilaterală tonico-clonică.