Există cinci etape diferite ale somnului, inclusiv somnul REM (mișcare rapidă a ochilor) și NREM (mișcare non-rapidă a ochilor). Cele cinci etape formează un ciclu de somn, care, de obicei, se repetă la fiecare 90 până la 110 de minute.
Etapa 1 a somnului non-REM:
Despre creier: Somnul.
Marchează tranziția de la starea de veghe la somn. Această etapă durează, de obicei, mai puțin de 10 minute și este marcată de o încetinire a bătăilor inimii, a respirației și a mișcărilor oculare, dar și de relaxarea mușchilor.
Etapa 2 de somn non-REM:
Este o perioadă de somn ușor, înainte de a intra în somn mai profund, care durează aproximativ 20 de minute. Etapa a doua este caracterizată prin încetinirea bătăilor inimii, cât și a respirației.
Etapa 3
Este etapa finală a somnului non-REM. Aceasta este cea mai profundă perioadă de somn și durează între 20 și 40 de minute. Bătăile inimii și respirația încetinesc până la cele mai scăzute niveluri, iar mușchii sunt atât de relaxați încât poate fi greu să vă treziți.
Somnul REM:
Apare la 90 de minute după debutul somnului și este un somn mult mai profund decât oricare dintre cele trei etape ale somnului non-REM. Somnul REM este definit de mișcările rapide ale ochilor și de o paralizie aproape completă a corpului și tendința de a visa.
În timpul stării de veghe, anumiți neuroni se declanșează în creier făcându-ne alerți. În timpul somnului, aceste circuite neuronale sunt inhibate, mușchii sunt complet relaxați, iar corpul devine complet inactiv.
Deși cercetările arată că este mult mai complicat, nivelurile de conștiență pot fi gândite în trei componente: conștient, preconștient și inconștient, așa cum au fost definite inițial de Sigmund Freud.
- Starea conștientă este cea receptivă la mediul înconjurător.
- Mintea preconștientă constă din gânduri, care se află în prezent în afara conștientizării conștiente, dar sunt disponibile pentru reamintire și capabile să devină conștiente.
- Inconștiența este marcată de incapacitatea de a răspunde la stimuli externi, lipsa de conștientizare a sinelui și a mediului înconjurător și nicio dovadă de înțelegere sau exprimare a limbajului – este o stare de lipsă de răspuns.
O persoană adormită, de exemplu, este într-o stare de inconștiență, la fel și un individ aflat în comă sau cineva, care a leșinat. Totuși, diferența este că o persoană adormită poate fi trezită, dacă stimulul este suficient de puternic.
Ritmul circadian:
Despre creier: Somnul.
Dar de unde știe organismul când să fie activ și când să doarmă? Din fericire, toți avem un ceas intern, care ne spune.
Ritmul circadian, ceasul nostru de 24 de ore, funcționează ca ciclul de somn/veghe. Acest ceas corporal este situat în nucleul suprachiasmatic, o pereche de grupuri distincte de celule situate în hipotalamus. Controlează producția de melatonină, un hormon care vă face să adormiți, prin primirea de informații despre lumină.
- Când există mai puțină lumină (noaptea), produceți multă melatonină.
- După o noapte de odihnă, nivelul melatoninei va scădea și veți fi treaz toată ziua.
Somn REM și non-REM:
Despre creier: Somnul
Somnul a fost împărțit în mod tradițional în două categorii: mișcarea oculară non-rapidă (NREM) și mișcarea rapidă a ochilor (REM).
Somn non-REM:
Somnul non-REM este marcat de o reducere a activității fiziologice pe măsură ce funcțiile organismului încetinesc.
Există trei faze ale somnului non-REM, denumite N1, N2 și N3. Fiecare etapă este marcată de caracteristici unice și diferă de celelalte în ceea ce privește adâncimea somnului sau gradul deconectărilor senzoriale și motorii.
În timpul somnului non-REM, activitatea electrică din creier încetinește, apare secreția de hormon de creștere și există o scădere a activității musculare, a ritmului cardiac, a respirației și a consumului de oxigen.
Somnul non-REM este reglat de multe structuri ale creierului, în special de talamus și cortexul cerebral.
Somn REM:
Somnul REM, pe de altă parte, este marcat de o activitate intensă a creierului și este o perioadă de somn mult mai activă decât non-REM. Acest stadiu este puternic reglat de trunchiul cerebral, regiunea creierului, care conectează creierul cu măduva spinării.
Somnul REM apare după ce creierul trece prin etapele unu, doi și trei și are loc, de obicei, aproximativ la fiecare 90 de minute.
În timpul somnului REM, activitatea creierului crește, mușchii voluntari sunt inhibați și au loc mișcări rapide ale ochilor și vise.
EEG este o metodă de monitorizare electrofiziologică pentru a înregistra activitatea electrică a creierului, iar această tehnologie este folosită în mod obișnuit în studiile de somn pentru a măsura activitatea undelor cerebrale.
- La naștere, oamenii petrec aproximativ o treime dintr-o zi de 24 de ore în somn REM. Pe măsură ce ne maturizăm, procentul de somn REM scade rapid.
- O caracteristică cheie a somnului REM este prezența viselor. Visele sunt o succesiune de imagini, idei, emoții și senzații, care apar involuntar în minte.
- Dovezile despre vise, care au loc în timpul somnului REM, sunt ilustrate de studii în care subiecții, care sunt treziți din somnul REM, își amintesc vise elaborate, vii, emoționale, spre deosebire de subiecții treziți în timpul somnului non-REM, care raportează mai puține vise, mai puțin vii.
- În timp ce sensul viselor și motivul pentru care visăm este încă relativ necunoscut, teoriile sugerează că putem visa pe măsură ce consolidăm amintirile, ne pregătim pentru posibile amenințări viitoare, reflectăm funcția mentală inconștientă într-o modalitate psihanalitică sau ajutăm la dezvoltarea capacităților cognitive.
Foto: unsplash.com