Cel mai mare consumator de glucoză (zahărul din sânge) este creierul. Dar și cel mai mare consumator de oxigen. Cum face organismul să îi furnizeze constant glucoză, chiar dacă … nu mâncăm regulat?
Despre creier: Glicemia
Doi hormoni – insulina și glucagonul – mențin nivelul zahărului din sânge (glicemia). Glucagonul previne scăderea zahărului din sânge, în timp ce insulina îl împiedică să crească prea mult.
Insulina și glucagonul lucrează împreună, în echilibru, și joacă un rol vital în reglarea nivelului de zahăr din sânge.
- Când glicemia unei persoane este prea mare, pancreasul secretă mai multă insulină.
- Când nivelul zahărului din sânge scade, pancreasul eliberează glucagon pentru a-l crește.
Acest echilibru furnizează energie suficientă celulelor, inclusiv creierului. Previne, în același timp, daunele care pot rezulta din nivelul constant ridicat de zahăr din sânge (hiperglicemia).
Cum facem glucoza din sânge?
După ce mâncați, organismul va transforma alimentele până la stadiul de glucoză, un zahăr simplu, care servește ca sursă vitală de energie.
Dar nu folosește toată această glucoză ân același timp. O parte este transformată în molecule de stocare, numite glicogen. Sunt stocate în ficat și în mușchi.
- Când organismul are nevoie de energie, hormonul numit glucagonul transformă glicogenul stocat în ficat – înapoi în glucoză.
- Din ficat, intră în sânge.
- Acolo, insulina îi permite să intre în celule și să furnizeze energie pentru toate funcțiile organismului.
Cine fabrică hormonii, care reglează glicemia?
Despre creier: Glicemia
În pancreas, diferite tipuri de celule fabrică atât insulina cât și glucagonul.
- Celulele beta din pancreas eliberează insulină.
- Celulele alfa din pancreas eliberează glucagon.
Cum funcționează insulina?
Despre creier: Glicemia.
Celulele corpului au nevoie de glucoză pentru energie, iar insulina permite glucozei (zahărul din sânge) să intre în celule.
Insulina se duce spre receptorii de insulină de pe celulele din întregul organism și le instruiește să se deschidă și să permită glucozei să treacă din sânge în interiorul acestora.
Niveluri scăzute de insulină circulă constant în tot organismul.
- O creștere a insulinei semnalează ficatului că nivelul de glucoză din sânge este, de asemenea, ridicat. Ficatul ia glucoza din sânge și o transformă în depozit, adică în glicogen.
- Când nivelul zahărului din sânge (glicemia) scade, hormonul glucagon instruiește ficatul să transforme glicogenul (din depozitul propriu) înapoi în glucoză, determinând nivelul zahărului din sânge să revină la normal.
Cum funcționează hormonul glucagon?
Despre creier: Glicemia.
Ficatul stochează glucoză pentru a alimenta celulele în perioadele de scădere a zahărului din sânge.
Săriți peste mese? Scade nivelul zahărului din sânge, scade glicemia.
- Acum intervine ficatul, care furnizează glucoză în sânge, chiar dacă nu mâncați, chiar dacă dormiți. Nivelul de glucoză din sânge rămâne constant.
- Insulina și glucagonul funcționează într-un ciclu.
- Glucagonul interacționează cu ficatul pentru a crește glicemia, în timp ce insulina reduce zahărul din sânge, ajutând celulele (inclusiv creierul) să folosească glucoza.
Nivelurile de zahăr din sânge (glicemia):
Nivelurile de zahăr din sânge ale unei persoane variază pe parcursul zilei, dar insulina și glucagonul le mențin într-un interval sănătos.
Concluzii:
Insulina și glucagonul sunt vitale pentru menținerea nivelului moderat de zahăr din sânge.
Insulina ajută celulele să absoarbă glucoza din sânge, în timp ce glucagonul declanșează eliberarea de glucoză din ficat (acolo unde e stocată).
- Persoanele cu diabet zaharat de tip 1 trebuie să ia insulină suplimentară pentru a preveni creșterea nivelului de zahăr din sânge.
- În unele cazuri, medicul va recomanda insulină persoanelor cu diabet de tip 2. Cu toate acestea, dieta și exercițiile fizice sunt, de obicei, primele recomandări pentru acest tip de diabet.
- Dacă nivelul de zahăr din sânge ale unei persoane scade prea mult, poate avea nevoie de glucagon.
- Glicemia foarte scăzută pune viața în pericol, fără intervenție medicală. La glicemie scăzută, în primul rând suferă creierul.
Foto: unsplash.com