Bolile psihiatrice apar rareori „din senin”. Cel mai adesea, familia, prietenii, profesorii sau indivizii înșiși încep să recunoască mici schimbări sau sentimentul că „ceva nu este chiar în regulă” în ceea ce privește gândirea, sentimentele sau comportamentul lor înainte ca o boală să apară în toată regula.
În cazul epilepsiei, riscul de anxietate și depresie e mai mare comparativ cu adulții fără epilepsie.
- Să învățăm despre dezvoltarea simptomelor este esențial.
- Intervenția precoce poate ajuta la reducerea severității unei boli și a întreruperilor în calitatea vieții și a funcțiilor.
Dacă apar mai multe dintre următoarele, e util să vorbiți cu un profesionist în sănătate mintală:
Modificări ale somnului sau ale apetitului – schimbări dramatice ale somnului și ale apetitului sau scăderea interesului pentru îngrijirea personală.
Schimbări de dispoziție – schimbări rapide sau dramatice ale emoțiilor sau sentimente depresive, iritabilitate mai mare.
Retragere – retragere socială recentă și pierderea interesului pentru activitățile de care vă bucurați anterior.
Scăderea funcționării – o scădere neobișnuită a funcționării la școală, la locul de muncă sau la activități sociale.
Probleme de gândire – probleme de concentrare, memorie sau gândire logică și vorbire, care sunt greu de explicat.
Sensibilitate crescută – sensibilitate crescută la imagini, sunete, mirosuri sau atingere, evitarea situaţiilor suprastimulatoare.
Apatie – pierderea inițiativei sau a dorinței de a participa la orice activitate.
Sentimente de deconectare – un sentiment vag de a fi deconectat de la sine sau de mediul înconjurător, un sentiment de irealitate.
Gândire ilogică – credințe neobișnuite sau exagerate despre puterile personale de a înțelege semnificațiile sau de a influența evenimentele, gândire ilogică sau „magică”, tipică copilăriei, la un adult.
Nervozitate – frica sau suspiciune față de ceilalți sau un sentiment puternic de nervozitate.
Comportament neobișnuit – comportament ciudat, necaracteristic, ciudat.
Schimbări la școală sau la locul de muncă – absentism crescut, scăderea performanței, dificultăți în relațiile cu cei de muncă.
- Unul sau două dintre aceste simptome nu pot prezice o boală mintală, dar pot indica necesitatea unei evaluări suplimentare.
- Dacă o persoană se confruntă cu mai multe în același timp și simptomele cauzează probleme serioase în capacitatea de a studia, de a lucra sau de a relaționa cu alții, ar trebui să fie consultată de un medic psihiatru.
- Persoanele cu gânduri sau intenții de sinucidere sau gânduri de a face rău altora au nevoie de atenție imediată.
Mai mult de un deceniu de cercetări în întreaga lume au arătat că intervenția precoce poate să minimalizeze sau să întârzie simptomele, să prevină spitalizarea și să îmbunătățească prognosticul.
Chiar dacă o persoană nu prezintă încă semne clare ale unei boli mintale diagnosticabile, aceste simptome de avertizare timpurie „steagul roșu” pot fi înfricoșătoare și perturbatoare.
- La fel ca și în cazul altor boli medicale, intervenția timpurie poate face o diferență crucială în prevenirea a ceea ce ar putea deveni o boală gravă.
- Membrii familiei sunt parteneri valoroși și ar trebui să fie implicați ori de câte ori este posibil.
- Să învățăm despre despre bolile mintale și despre ceea ce se întâmplă în creier – ne poate ajuta să înțelegem semnificația simptomelor și despre cum să ne ajutăm.
Foto: unsplash.com