Convulsiile implică explozii bruște, temporare, în activitatea electrică în creier. Activitatea electrică neobișnuită modifică sau perturbă modul în care mesajele sunt trimise între celulele creierului. Aceste explozii electrice pot provoca modificări involuntare în mișcarea sau în funcția corpului, senzații ciudate, comportamente anormale.
Crizele: Când este și când nu este epilepsie? În orice creier poate apărea o criză. O persoană cu epilepsie are un prag mai scăzut de convulsii – asta înseamnă că are mai multe riscuri de a experimenta convulsii.
Este importantă diferența dintre convulsii și epilepsie. O criză (convulsie) este un eveniment biologic și poate fi simptom al multor probleme medicale.
Când este epilepsie?
Epilepsia este o boală neurologică. O persoană cu epilepsie prezintă un risc mai mare de a avea convulsii recurente (mai multe). Uneori, oamenii folosesc termenul „tulburare convulsivă” pentru a descrie epilepsia. Există multe tipuri de convulsii și multe tipuri de sindroame epileptice.
Impactul epilepsiei asupra unei persoane variază în funcție de:
- tipul, frecvența și severitatea convulsiilor
- zonele creierului afectate
- cauza epilepsiei
- cum răspunde la tratament
- eventuale anomalii cerebrale prezente
Când NU este epilepsie?
Crizele: Când este și când nu este epilepsie?
1. Ce sunt crizele provocate?
O persoană poate avea o convulsie dintr-o cauză fizică. Aceasta ar putea fi o boală acută sau o traumă, care începe înainte de convulsii. Ar putea fi, de asemenea, o substanță sau un eveniment la care organismul răspunde sau de la care se retrage. În aceste cazuri, convulsiile sunt numite „provocate”. Cauza provocatoare a avut un efect asupra creierului, ceea ce duce la o criză. Aceste convulsii nu înseamnă epilepsie.
Tratamentul pentru convulsii provocate ar trebui să abordeze cauza de bază. Cauzele comune ale convulsiilor provocate includ:
- o boală acută (de exemplu, infecție)
- o cauză metabolică, niveluri anormale ale glicemiei (diabet)
- febră
- leziuni la cap sau traumatisme cerebrale
- accident vascular cerebral
- renunțatea la alcool ori la droguri
- o reacție la un medicament prescris sau eliberat fără prescripție medicală
2. Care sunt evenimentele non-epileptice cauzate de probleme medicale?
Există, de asemenea, evenimente, care pot imita convulsiile. Nu vorbim însă despre convulsii provocate. De asemenea, nu apar din cauza activității electrice neobișnuite din creier (așa cum se întâmplă în epilepsie).
Nu sunt convulsii, așa că au fost numite numite evenimente non-epileptice. Unele dintre aceste afecțiuni medicale includ:
- Sincopă
- Migrenă
- Tulburări de mișcare
- Tulburări de somn
3. Ce sunt crizele psihogene non-epileptice?
Crizele psihogene non-epileptice nu sunt, de asemenea, cauzate de activitatea electrică anormală a creierului. Dar pot mima o criză epileptică. Pot apărea brusc sau pot începe treptat. Acestea includ modificări involuntare ale comportamentului, ale mișcării, ale senzațiilor ori ale stării de conștiență.
Durează, de obicei, mai mult decât crizele epileptice. Se crede că aceste crize psihogene înseamnă răspunsul corpului la suferința fizică sau emoțională, pe care creierul o detectează.
- Crizele psihogene non-epileptice au origine psihologică
- Este posibil ca o persoană să nu fie conștientă de niciun factor psihologic sau supărător
- Pacientul nu își controlează, în mod conștient, simptomele
- Aproximativ 4 din 5 persoane, care experimentează crize psihogene non-epileptice, au antecedente – cum ar fi depresia, anxietatea și tulburările de personalitate
- Deseori, există un istoric de abuz sexual, emoțional sau fizic
- Aproximativ jumătate au, de asemenea, antecedente de tulburare de stres posttraumatic
Tratamentul se concentrează pe abordarea cauzei, care stă la baza acestor evenimente. Medicul psihiatru tratează aceste crize.
Foto: pexels.com