Câteva tulburări, asociate cu migrena, pot mima criza epileptică.
Migrenă cu aură vizuală
Ce imită epilepsia: Tulburări asociate cu migrena. Migrena cu aură și variantele sale sunt foarte frecvente și este bine stabilit că migrena și epilepsia coexistă adesea.
Aura vizuală a migrenei, care precede o durere de cap, poate lua o varietate de forme, dar este de obicei într-un singur câmp vizual și conține fenomene pozitive, cum ar fi fulgerări, arcuri de lumină (spectre de fortificare), pete sau flăcări.
Fenomenele vizuale ale convulsiilor epileptice occipitale sunt mai probabil să fie colorate și pot include o varietate de forme diferite, inclusiv romburi, pătrate, cercuri și linii.
Iluziile sau percepțiile senzoriale complexe, care pot precede sau nu o durere de cap, includ sentimentul că o parte sau părți ale corpului, cum ar fi mâinile, au crescut dramatic sau s-au micșorat sau că totul în mediu este mai zgomotos. Acestea pot fi diagnosticate greșit drept o convulsie, dar sunt mai probabil să fie o variantă de migrenă.
Migrena hemiplegică familială
Migrena hemiplegică familială este un subtip de migrenă cu aură, în care slăbiciune focală +/- tulburări de vorbire, simptome vizuale și parestezie se dezvoltă înainte de apariția durerii de cap. Confuzia și, în cazuri rare severe, coma – pot însoți slăbiciunea. Secvența simptomelor și natura familială ar trebui să prevină diagnosticarea greșită ca convulsii focale, deși apar cazuri sporadice cauzate de pressupusele mutații de novo (noi).
- Mutațiile în trei gene CACNA1A, ATP1A2 și SCN1A sunt asociate cu migrenă hemiplegică familială. Atacurile severe pot fi declanșate de traume și boli.
Torticolis paroxistic benign
Ce imită epilepsia: Tulburări asociate cu migrena. Torticolisul paroxistic benign este considerat o variantă de migrenă a sugarului și a copilăriei timpurii. Atacurile de retro, lateral sau torticolis pot dura de la minute la ore.
Copilul poate avea paloare asociată, vărsături și poate apărea suferind. Copiii mai mari pot avea ataxie (incapacitatea de a coordona activitatea musculară în timpul mișcării voluntare).
În copilărie, mai târziu, persoanele afectate pot dezvolta migrenă. Cazurile rare au fost asociate cu mutații ale genei CACNA1A.
Vertij paroxistic benign
Vertijul paroxistic benign este considerat o variantă de migrenă a copilăriei și se caracterizează printr-o experiență subiectivă descrisă de copil..
Copiii afectați pot părea anxioși și vor dori să nu se mai miște, să se țină de un adult sau să se întindă. Episoadele durează minute până la, mai rar, ore și pot fi însoțite de vărsături și nistagmus. Pot urma torticolis paroxistic benign și pot evolua spre migrenă.
Atacurile pot imita crizele focale.
Vărsături ciclice
Ce imită epilepsia: Tulburări asociate cu migrena. Vărsăturile ciclice se caracterizează prin perioade stereotipe de vărsături recurente, care pot dura ore până la zile și pot fi separate de săptămâni în care individul nu are simptome.
Este considerată o variantă de migrenă, deoarece există adesea un istoric familial de migrenă, deși patofiziologia nu este bine înțeleasă. De obicei, nu poate fi definit niciun declanșator pentru un anumit episod.
Vărsăturile recurente pot produce tulburări fiziologice, dar conștientizarea nu ar trebui să fie afectată și atacurile sunt mai lungi decât era de așteptat în crizele focale. Episoadele pot începe în copilăria timpurie și pot evolua spre migrenă abdominală și apoi spre migrenă clasică cu cefalee.
Dacă vărsăturile persistă în viața adultă, acestea rămân paroxistice, dar pot fi de natură mai puțin ciclică.
Foto: unsplash.com