02 February 2023

Când convulsiile nu sunt epilepsie?

epiexpert-epilepsia-când crizele nu sunt epilepsie
Deși orice criză este un motiv de îngrijorare, a avea o convulsie nu înseamnă în sine că o persoană are epilepsie.

Când convulsiile nu sunt epilepsie?

Primele convulsii, crizele febrile, evenimentele nonepileptice și eclampsia (o afecțiune care pune viața în pericol, care poate apărea la femeile însărcinate) sunt exemple de afecțiuni, care implică convulsii, dar pot să nu fie asociate cu epilepsia. Indiferent de tipul de convulsii, este important să vă informați medicul când apare.

Primele crize:

Când convulsiile nu sunt epilepsie? Mulți oameni au o singură criză la un moment dat în viața lor și poate fi provocată sau neprovocată, ceea ce înseamnă că poate apărea cu sau fără vreun factor declanșator evident.

Cu excepția cazului în care persoana a suferit leziuni cerebrale sau există antecedente familiale de epilepsie sau alte anomalii neurologice, majoritatea crizelor unice nu sunt de obicei urmate de convulsii suplimentare.

Tulburările medicale, care pot provoca convulsii, includ scăderea zahărului din sânge, glicemia foarte mare la diabetici, tulburări ale nivelului de sare din sânge (sodiu, calciu, magneziu), eclampsie în timpul sau după sarcină, afectarea funcției rinichilor sau afectarea funcției ficatul.

Privarea de somn, lipsa meselor sau stresul pot fi declanșatori de convulsii la persoanele susceptibile.

Mulți oameni cu o primă convulsie nu vor avea niciodată o a doua criză, iar medicii adesea sfătuiesc să nu se administreze medicamente anti-convulsive în acest moment.

În unele cazuri, în care sunt prezenți factori de risc suplimentari pentru epilepsie, tratamentul medicamentos după prima criză poate ajuta la prevenirea convulsiilor viitoare.

Dovezile sugerează că ar putea fi benefic să se înceapă medicația anticonvulsivă odată ce o persoană a avut o a doua criză neprovocată, deoarece riscul de convulsii viitoare crește semnificativ după ce se întâmplă acest lucru.

O persoană cu o problemă preexistentă a creierului, de exemplu, un accident vascular cerebral anterior sau o leziune cerebrală traumatică, va avea un risc mai mare de a suferi o a doua criză.

În general, decizia de a începe medicația anticonvulsivă se bazează pe evaluarea medicului cu privire la mulți factori, care influențează cât de probabil este ca o altă criză să apară la acea persoană.

  • Într-un studiu care a urmărit indivizi timp de o medie de 8 ani, 33% dintre oameni au avut o a doua criză în decurs de 4 ani după o criză inițială.
  • Persoanele care nu au avut o a doua criză în acest interval de timp au rămas fără convulsii pentru restul studiului.
  • Pentru persoanele care au avut o a doua criză, riscul unei a treia crize a fost de aproximativ 73% până la sfârșitul a 4 ani.
  • Printre cei cu o a treia criză neprovocată, riscul de a patra a fost de 76 %.

Convulsii febrile:

Când convulsiile nu sunt epilepsie?

Nu de puține ori un copil va avea convulsii în cursul unei boli cu febră mare. Aceste crize se numesc convulsii febrile.

Medicamentele anticonvulsivante după o criză febrilă nu sunt în general justificate decât dacă sunt prezente anumite alte afecțiuni: antecedente familiale de epilepsie, semne de afectare a sistemului nervos înainte de criză sau o convulsie relativ prelungită sau complicată.

Riscul de convulsii ulterioare non-febrile este scăzut, cu excepția cazului în care unul dintre acești factori este prezent.

Rezultatele unui studiu finanțat de Institutul Național de Tulburări Neurologice și AVC din SUA au sugerat că anumite detalii obținute după imagistica hipocampului pot ajuta la identificarea copiilor cu convulsii febrile prelungite, care prezintă ulterior un risc crescut de a dezvolta epilepsie.

  • Cercetătorii au identificat, de asemenea, mai multe gene diferite care influențează riscurile asociate convulsiilor febrile în anumite familii.
  • Studierea acestor gene poate duce la noi înțelegeri asupra modului în care apar convulsii febrile și poate indica modalități de prevenire a acestora.

Evenimente non-epileptice:

Când convulsiile nu sunt epilepsie?

Se estimează că 5 până la 20 % dintre persoanele diagnosticate cu epilepsie au, de fapt, convulsii non-epileptice.

Seamănă în exterior cu o criză epileptică, dar nu sunt asociate cu descărcări electrice asemănătoare crizei epileptice în creier.

Evenimentele non-epileptice pot fi denumite crize psihogene non-epileptice și nu răspund la medicamentele anticonvulsivante.

  • În schimb, sunt adesea tratate prin terapie cognitiv-comportamentală pentru a reduce stresul și a îmbunătăți conștientizarea de sine.
  • Un istoric de evenimente traumatice se numără printre factorii de risc cunoscuți.
  • Persoanele care au crize psihogene non-epileptice trebuie evaluate pentru boli psihiatrice de bază și tratate corespunzător.
  • Două studii  au arătat o reducere a convulsiilor și mai puține simptome coexistente în urma tratamentului cu terapie cognitiv-comportamentală.

Unii oameni cu epilepsie au crize psihogene în plus față de crizele epileptice.

Alte evenimente non-epileptice pot fi cauzate de narcolepsie (atacuri bruște de somn), sindromul Tourette (mișcări involuntare repetitive numite ticuri), aritmie cardiacă (bătăi neregulate ale inimii) și alte afecțiuni medicale cu simptome, care seamănă convulsiilor epileptice.

Deoarece simptomele acestor tulburări pot arăta identic crizelor de epilepsie, ele sunt adesea confundate cu epilepsia.

 

+4 0771 323 749 Ai vreo intrebare? Suna acum!
clinica@epiexpert.ro Scrie-ne un email
Lun-Vin 08-20:00 Clinica e deschisa

Program clinică

Noi te putem ajuta.
Te aşteptăm la noi în clinică

Luni
8.00-20.00
Marți
8.00-20.00
Miercuri
8.00-20.00
Joi
8.00-20.00
Vineri
8.00-20.00
Sâmbătă & Duminică
la cerere
Strada Constantin Noica 136, Interfon 1 - București