Epilepsia este o tulburare a sistemului nervos central. Activitatea creierului devine anormală, provocând convulsii sau perioade de comportament neobișnuit, senzații neobișnuite.
Oricine poate dezvolta epilepsie. Epilepsia afectează atât bărbații, cât și femeile de toate rasele, mediile și vârstele.
Simptomele convulsiilor pot varia foarte mult. Unii oameni cu epilepsie pur și simplu se uită în gol câteva secunde în timpul unei convulsii, în timp ce alții își zvâcnesc, în mod repetat, brațele sau picioarele. O singură criză nu înseamnă neapărat epilepsie. Cel puțin două convulsii, fără un declanșator cunoscut (crize neprovocate), care au loc la cel puțin 24 de ore distanță sunt, în general, necesare pentru un diagnostic de epilepsie.
Tratamentul cu medicamente anti-epileptice sau, uneori, intervenția chirurgicală pot controla crizele pentru majoritatea persoanelor cu epilepsie. Unii oameni au nevoie de tratament pe tot parcursul vieții pentru a controla crizele, alții-nu.
Unii copii cu epilepsie pot depăși această afecțiune cu vârsta.
Citește despre epilepsia rolandică benignă.
Epilepsia. Simptome:
Deoarece epilepsia este cauzată de o activitate anormală a creierului, convulsiile pot afecta orice proces coordonat de creier. Semnele și simptomele convulsiilor pot include:
- confuzie temporară
- privire în gol
- mușchi rigizi
- mișcări incontrolabile – smucitura brațelor, picioarelor
- pierderea conștienței
- simptome psihologice precum frica, anxietatea sau deja vu
Simptomele variază în funcție de tipul de convulsii. În cele mai multe cazuri, o persoană cu epilepsie va avea același tip de convulsii de fiecare dată, astfel încât simptomele vor fi similare de la episod la episod.
Medicii clasifică crizele în crize focale și crize generalizate, în funcție de cum și unde începe activitatea anormală a creierului.
Convulsii (crize) focale:
Crizele par să rezulte dintr-o activitate anormală într-o singură zonă a creierului – se numesc convulsii focale. Aceste crize se împart în două categorii:
Convulsii focale fără pierderea conștienței.
Odată numite convulsii parțiale simple, acestea nu provoacă o pierdere a conștienței. Ele pot modifica emoțiile sau pot schimba felul în care lucrurile arată, miros, se simt. Pot modifica gustul ori sunetele.
Unii oameni experimentează deja vu.
Acest tip de convulsii poate duce, de asemenea, la smucirea involuntară a unei părți a corpului, cum ar fi un braț sau un picior, dar și la simptome senzoriale spontane – furnicături, amețeli, lumini intermitente.
Convulsii focale cu conștientizare afectată.
Odată numite crize parțiale complexe, aceste convulsii implică o schimbare sau pierderea conștienței sau a conștientizării. Aceste convulsii pot părea… ca într-un vis. În timpul unei convulsii focale cu conștientizare afectată, este posibil să vă uitați în spațiu și să nu răspundeți la mediul înconjurător. Sau efectuați mișcări repetitive, cum ar fi frecarea mâinilor, mestecatul, înghițirea sau mersul în cerc.
Simptomele convulsiilor focale pot fi confundate cu alte tulburări neurologice, cum ar fi migrena, narcolepsia sau afecțiuni psihice. Este nevoie de o examinare amănunțită pentru a distinge epilepsia de alte tulburări.
Convulsii (crize) generalizate:
Crizele, care par să implice toate zonele creierului, se numesc convulsii generalizate. Există șase tipuri de convulsii generalizate.
Convulsii de absență
Crizele de absență, cunoscute anterior sub denumirea de convulsii petit mal, apar de obicei la copii. Se caracterizează prin: privire pierdută în spațiu cu sau fără mișcări subtile ale corpului, cum ar fi clipitul ochilor sau pocnitul buzelor. Durează doar între 5-10 secunde. Pot apărea în grupuri, chiar de 100 de ori pe zi și pot provoca o scurtă pierdere a conștientizării.
Crize tonice
Crizele tonice provoacă rigiditate musculară și pot afecta starea de conștiență. Aceste convulsii afectează, de obicei, mușchii din spate, brațe și picioare, și vă pot face să cădeți.
Crize atone
Crizele atone provoacă o pierdere a controlului muscular. Deoarece acest lucru afectează cel mai adesea picioarele, vă fac să cădeți brusc.
Crize clonice
Crizele clonice sunt asociate cu mișcări musculare repetate sau ritmice, smucite. Aceste crize afectează, de obicei, gâtul, fața și brațele.
Crize mioclonice
Crizele mioclonice apar sub formă de smucituri sau zvâcniri scurte și, de obicei, afectează partea superioară a corpului, brațele și picioarele.
Crize tonico-clonice
Crizele tonico-clonice, cunoscute anterior drept crize de grand mal, sunt cel mai dramatic tip de convulsie epileptică. Provoacă o pierdere bruscă a conștienței, dar și rigidizarea corpului, zvâcniri și tremurături. Acestea cauzează, uneori, pierderea controlului vezicii urinare sau vă mușcă limba.
Epilepsia. Cauze:
Epilepsia nu are o cauză identificabilă pentru aproximativ jumătate dintre persoanele cu această afecțiune.
Pentru 50% dintre pacienți, afecțiunea poate fi determinată de diverși factori:
Influența genetică:
Unele tipuri de epilepsie se desfășoară în familii. În aceste cazuri, este probabil să existe o influență genetică. Cercetătorii au legat unele tipuri de epilepsie de gene specifice, dar, pentru majoritatea oamenilor, genele sunt doar o parte a cauzei epilepsiei. Anumite gene pot face o persoană mai sensibilă la condițiile de mediu, care declanșează convulsii.
Traumă la cap:
Trauma craniană, ca urmare a unui accident de mașină sau a altor leziuni traumatice, poate provoca epilepsie.
Anomalii ale creierului:
Anomaliile la nivelul creierului, inclusiv tumorile cerebrale sau malformațiile vasculare (cum ar fi malformațiile arteriovenoase și malformațiile cavernoase) pot provoca epilepsie.
Accidentul vascular cerebral este o cauză principală de epilepsie în cazul adulților de peste 35 de ani.
Infecții:
Meningita, HIV, encefalita virală și unele infecții parazitare pot provoca epilepsie.
Leziuni prenatale:
Înainte de naștere, bebelușii pot suferi leziuni cerebrale. Ar putea fi cauzate de: o infecție a mamei, o alimentație proastă sau deficiențe de oxigen. Această afectare a creierului poate duce la epilepsie sau la paralizie cerebrală.
Tulburări de dezvoltare:
Epilepsia poate fi, uneori, asociată cu tulburări de dezvoltare, cum ar fi autismul.
Foto: unsplash.com