Epilepsia: Crize generalizate vs. crize focale. Crizele epileptice sunt descrise în două grupe majore: convulsii generalizate și convulsii focale.
Diferența dintre tipurile de convulsii înseamnă modul și locul din creier, unde încep. Există 3 grupuri majore de convulsii.
Convulsii cu debut generalizat:
Epilepsia: Crize generalizate vs. crize focale. Aceste crize afectează ambele părți ale creierului sau grupuri de celule de pe ambele părți ale creierului, în același timp.
Acest termen include tipuri de convulsii, cum ar fi crizele tonico-clonice, crizele de absență sau crizele atonice.
Pentru convulsii cu debut generalizat:
Simptomele motorii pot include:
- mișcări ritmice susținute (clonice)
- mușchi, care devin slabi sau moi (atonici)
- mușchi, care devin încordați sau rigizi (tonici)
- contracții musculare scurte (mioclonie)
- spasme epileptice (corpul se îndoaie și se extinde în mod repetat).
Simptomele non-motorii sunt, de obicei, numite crize de absență. Vă uitați în gol. Crizele de absență pot avea, de asemenea, contracții scurte (mioclonii), care afectează o anumită parte a corpului sau doar pleoapele.
Convulsii cu debut focal (parțial):
Epilepsia: Crize generalizate vs. crize focale. Termenul focal este folosit în loc de parțial, pentru a fi mai precis, atunci când se vorbește despre locul în care încep crizele.
Crizele focale pot începe într-o zonă sau într-un grup de celule dintr-o singură parte a creierului.
Crize conștiente cu debut focal:
O persoană este trează și conștientă în timpul unei convulsii. Se numește criză conștientă focală sau criză parțială simplă.
Crize cu conștientizare afectată, cu debut focal:
Când o persoană este confuză sau starea de conștiență este afectată într-un fel în timpul unei convulsii focale – se numește criză focală cu conștientizare afectată sau criză parțială complexă.
Pentru convulsii cu debut focal:
Simptomele motorii pot include:
- convulsii (clonice)
- mușchi, care devin moi sau slabi (atonici)
- mușchi încordați sau rigizi (tonici)
- contracții musculare scurte (mioclonii)
- spasme epileptice.
Pot exista, de asemenea, mișcări automate repetate, cum ar fi bătutul din palme sau frecarea mâinilor, zdrobirea buzelor, mestecatul sau alergarea.
Simptome non-motorii:
- Simptomele, care nu afectează mișcarea, ar putea fi modificări ale senzațiilor, emoțiilor, gândirii.
- Funcții autonome – senzații gastro-intestinale, valuri de căldură sau de frig, pielea de găină.
- Lipsa mișcării – numită stop comportamental.
Convulsii cu debut necunoscut:
Se numește criză cu debut necunoscut, când începutul unei convulsii nu este cunoscut. Pe măsură ce medicul neurolog află mai multe informații, o criză cu debut necunoscut poate fi diagnosticată, ulterior, drept criză focală sau generalizată.
Ce se întâmplă, dacă nu știu ce tip de convulsii am ?
Epilepsia: Crize generalizate vs. crize focale. Nu este neobișnuit ca o persoană să nu știe tipul de convulsii pe care îl are. De multe ori, convulsiile sunt diagnosticate pe baza descrierii a ceea ce a văzut un observator. Este posibil ca aceste descrieri să nu fie complete. Sau nu se poate spune, unde începe o criză, doar din aceste informații.
Un centru dedicat diagnosticului și tratamentului epilepsiei vă poate evalua complet.
- Cereți familiei și prietenilor să filmeze, când aveți o criză.
- Filmarea este utilă pentru medicii neurologi.
Găsiți aici clasificarea crizelor, utilizată de medicii neurologi.