Când medicii încearcă să diagnosticheze boli, una dintre cele mai mari provocări este – diferite afecțiuni pot avea simptome foarte asemănătoare. Leșinul și convulsiile, de exemplu.
În ambele cazuri, mușchii pot deveni moi, vă pierdeți cunoștința. Atât la convulsii, cât și în cazul leșinului, pot apărea zvâcnituri și smucituri, înainte de a vă trezi.
Leșin și convulsii – ce sunt acestea?
Leșinul:
Cunoscut sub denumirea de „sincopă”, înseamnă că nu ajunge suficient sânge în creier.
Vă pierdeți cunoștința și apare căderea. Aproximativ o treime dintre oameni vor experimenta sincopa cel puțin o dată în viață.
- Leșinul este cauzat de diverse stări biologice, dar cel mai frecvent – scăderea tensiunii arteriale.
- Se poate întâmpla și din cauza aritmiilor cardiace (bătăi neregulate ale inimii), a problemelor cu fluxul de sânge către creier sau vremea prea caldă, senzația de stres și oboseală.
Convulsiile:
Apar când există o descărcare bruscă a semnalelor electrice în creier. Convulsiile pot provoca multe simptome diferite, care includ căderea, pierderea cunoștinței, mișcările brațelor și ale picioarelor sau strigătul.
- O persoană din zece va avea o criză în viață.
- Și o persoană din 26 va dezvolta epilepsie (atunci când aveți două sau mai multe convulsii neprovocate).
Epilepsia poate fi cauzată de o afecțiune genetică, leziuni cerebrale sau poate avea cauză necunoscută.
Crizele provocate (care nu sunt epileptice) pot fi cauzate de deficit de sodiu, retragerea alcoolului sau infecția creierului, printre altele.
Convulsii vs. leșin: diferențe cheie:
Pentru a înțelege diferența dintre leșin și convulsii, următorul tabel vă poate ajuta.
Cauzele care stau la baza:
- Convulsiilor – descărcarea bruscă a activității electrice în creier.
- Leșinului (sincopei) – nu ajunge suficient sânge la creier, adesea din cauza scăderii tensiunii arteriale.
Electroencefalograma (EEG):
- La convulsii – poate prezenta activitate cerebrală „epileptiformă”.
- La sincopă (leșin) – activitate normală a creierului.
Tratament:
Dacă vorbim de convulsii epileptice, tratamentul este pe mulți ani.
Dacă vorbim de leșin, depinde de cauză.
- Pentru multe cazuri, micile modificări ale stilului de viață sunt suficiente, dar pot sugera și că persoana afectată are o boală cardiacă, care necesită tratament.
Pentru a face lucrurile confuze, există un fel de criză epileptică, care este declanșată de leșin. Aceasta se numește criză anoxică-epileptică, dar pare a fi foarte rară.
Leșin vs. convulsii – asemănări:
Leșinul și convulsiile pot fi ușor confundate, deoarece uneori au simptome foarte asemănătoare:
Sincopa convulsivă:
Se estimează că aproximativ 12% dintre persoanele, care leșină, vor avea și smucituri involuntare. Pentru oamenii, care nu au studii medicale, aceastea pot arăta asemenea unei crize de epilepsie.
Natura imprevizibilă:
Atât sincopa, cât și convulsiile apar în momente imprevizibile.
Pierderea tonusului muscular:
În leșin și în unele tipuri de convulsii, mușchii își pierd capacitatea de susținere și oamenii cad.
Regula 10/20 poate ajuta profesioniștii medicali să estimeze dacă cineva are sincopă convulsivă sau convulsii epileptice.
- Dacă persoana cade și se smucește de 10 ori sau mai puțin, este mai probabil să leșine.
- Dacă trec de 20 de smucituri, este mai probabil să fie o criză.
Convulsii, care arată a leșin:
Multe convulsii arată foarte diferit de leșin. Cu toate acestea, există două tipuri de convulsii, care pot fi ușor confundate cu sincopa (leșinul):
- În crizele tonice, mușchii înțepenesc brusc, ceea ce înseamnă că se pierde echilibrul și apare căderea.
- În crizele atone, mușchii își pierd „tonusul” și vă prăbușiți. În ambele tipuri, de obicei vă pierdeți cunoștința.
Dacă ați leșinat, cereți ajutor medical cât mai curând posibil.
Foto: unsplash.com