Studiile au estimat că până la 50% dintre pacienții cu epilepsie dezvoltă tulburări psihiatrice, cele mai frecvente fiind depresia, anxietatea și tulburările psihotice.
Tulburările pot fi clasificate în funcție de modul în care se relaționează în timp cu apariția crizelor.
Factori de risc multipli sunt asociați cu riscul crescut de probleme psihiatrice în epilepsie.
În timpul crizei
Epilepsia: Tulburările psihiatrice
Fenomenele psihiatrice ictale apar atunci când simptomele psihiatrice sunt manifestările activității convulsive propriu-zise.
Cea mai frecventă este frica ictală sau panica urmată de schimbări ale stării de spirit.
Modificările de dispoziție și comportamentale pot apărea ca manifestare directă a convulsiilor, inclusiv anxietate, depresie, halucinații.
- Episoadele sunt de obicei scurte (<1-3 minute), stereotipe, încep și se termină brusc și pot fi asociate cu alte fenomene ictale (orale, automatisme, motorii).
- Ele apar de obicei la convulsii parțiale, parțiale simple (aura) sau convulsii parțiale complexe, dar pot apărea și în crizele generalizate.
- Anxietatea ictală este frecventă, până la o treime dintre pacienții care au convulsii parțiale raportând frica drept parte a aurei lor.
Depresia ictală apare mai puțin frecvent decât anxietatea ictală, iar simptomele comune sunt vinovăția, lipsa de speranță, lipsa de valoare și ideea suicidară. Simptomele psihotice ictale se pot manifesta ca halucinatii vizuale, gustative sau auditive. De obicei, nu bine definite. Sunt asociate în principal cu convulsii parțiale.
Agresivitatea ictală este foarte rară și implică în mare parte violență nedirijată sau neintenționată.
- Tratamentul tulburărilor psihice ictale vizează controlul adecvat al convulsiilor.
- Pe parcursul unui episod, menținerea siguranței pacientului este preocuparea principală.
- Educarea pacienţilor şi a familiilor lor despre manifestările psihiatrice este de asemenea importantă.
Înainte sau după criză:
Epilepsia: Tulburările psihiatrice
Schimbările de dispoziție pre-ictale (înainte de criză) se manifestă de obicei ca iritabilitate, depresie, anxietate sau agresivitate și sunt ameliorate prin convulsii. Aceste simptome pot dura câteva ore și, uneori, cu până la câteva zile înainte de o criză.
Tulburările psihice post-ictale (după criză) sunt mai probabil să apară în urma unor grupuri de convulsii, convulsii generalizate sau status epilepticus.
Confuzia post-criză se caracterizează prin tulburări de conștientizare. Aceste episoade sunt de obicei scurte și frecvente după crize tonico-clonice parţiale sau generalizate.
Comportamentul agresiv poate apărea și este de obicei nedirecționat și pacientul este probabil să fie amnezic în eveniment.
Tulburările post-ictale includ depresie, anxietate sau manie.
Depresia post-ictală poate dura mai mult (până la două săptămâni) decât alte stări post-ictale. Simptomele variază de la ușoare la severe și poate implica un comportament suicidar.
Simptomele de anxietate post-ictală sunt mai rar întâlnite.
Psihoza post-ictală. Prevalența a fost estimată la 6-10% la pacienții cu epilepsie, în special epilepsia lobului temporal. Apare de obicei după un grup de convulsii parțiale complexe. Există de obicei o perioadă de luciditate (12-72 ore) înainte de debutul psihozei. Simptomele psihotice includ iluzii, halucinații, tulburare sau manie, care sunt de obicei tranzitorii, dar pot dura câteva săptămâni. Tratamentul psihozei acute post-ictale poate necesita cure scurte de benzodiazepine sau antipsihotice.
Îmbunătățirea controlului convulsiilor ar fi obiectivul pe termen lung.
Între crize:
Epilepsia: Tulburările psihiatrice
Depresia
Cercetările au arătat că aproape 40% dintre pacienții din centrele de epilepsie au avut depresie. Este cea mai frecventă tulburare psihiatrică observată în epilepsie.
- Caracteristicile clinice ale depresiei majore includ starea de spirit scăzută persistentă, pierderea interesului, lipsa somnului, tulburarea apetitului.
- Tratamentul pentru depresie include intervenții psihologice, cum ar fi consiliere, psihoterapie sau terapie cognitivă/comportamentală, dacă este cazul. Pentru despresie moderată până la severă- medicamente antidepresive.
Tulburări de anxietate între crize
Incidența tulburărilor de anxietate este mai mare decât în populația generală. Pot apărea – panică, tulburare, anxietate generalizată, fobie socială și tulburare obsesiv-compulsivă (rar).
- Este important să fie excluse alte cauze medicale – glanda tiroida, efecte endocrine, medicamente.
- Dificultățile psihosociale, stigmatizarea socială pot contribui, de asemenea, la simptomele de anxietate.
Probleme psihiatrice legate de tratament
Epilepsia: Tulburările psihiatrice
Medicamente anticonvulsii
Unele medicamente anticonvulsii pot provoca probleme psihiatrice, cel mai frecvent depresie, anxietate, probleme comportamentale sau cognitive și, în cazuri rare, psihoză. Fenobarbital, primidona, tiagabină, topiramat, vigabatrin și felbamat au fost asociate cu depresia.
Orice medicament nou trebuie început la doze mici și crescut lent.
Au fost raportate tulburări tranzitorii ale dispoziţiei (labilitate emoţională, depresie şi anxietate) în urma intervenţiei chirurgicale la lob temporal pentru epilepsie – în primele 6-12 săptămâni.
La unii pacienți (10%), simptomele, în special depresia, pot persista și necesită tratament psihiatric.
Sursa: epilepsysociety
Foto: unsplash.com