21 November 2024

Epilepsia: 6 tipuri de operații

chirurgia epilepsiei-epilepsia-epiexpert
Chirurgia epilepsiei înseamnă proceduri, care îndepărtează o zonă a creierului, în care apar convulsii.

Epilepsia: 6 tipuri de operații.

Chirurgia epilepsiei este cea mai eficientă atunci când convulsiile apar întotdeauna într-un singur loc al creierului.

Chirurgia epilepsiei nu este prima linie de tratament. Dar ar putea fi o opțiune atunci când cel puțin două medicamente anti-convulsii nu au reușit să controleze crizele.

De ce se face?

Operația pentru epilepsie poate fi o opțiune atunci când medicamentele nu controlează convulsiile. Aceasta este o afecțiune cunoscută sub numele de epilepsie refractară medical sau epilepsie rezistentă la medicamente.

Intervenția chirurgicală pentru epilepsie se face pentru a opri crizele sau pentru a limita severitatea acestora. De asemenea, intervenția chirurgicală este efectuată pentru a diminua decesele legate de convulsii, pentru a reduce utilizarea medicamentelor anti-convulsii și pentru a reduce posibilele efecte secundare ale medicamentelor.

Epilepsia slab controlată poate duce la o serie de complicații și riscuri pentru sănătate, inclusiv:

  • Leziuni fizice în timpul unei convulsii
  • Înec – în timpul unei băi sau a înotului
  • Depresie și anxietate
  • Întârzieri de dezvoltare la copii
  • Moarte subită, care este o complicație rară a epilepsiei
  • Înrăutățirea memoriei sau a altor abilități de gândire

Tipuri de intervenții chirurgicale pentru epilepsie

Epilepsia: 6 tipuri de operații

Crizele de epilepsie rezultă din activitatea neregulată a celulelor creierului, numite neuroni. Tipul de intervenție chirurgicală necesară depinde de localizarea neuronilor, care declanșează criza și de vârsta persoanei, care efectuează intervenția chirurgicală.

Tipurile de intervenții chirurgicale includ:

1. Chirurgia rezectivă

Este cea mai frecventă intervenție chirurgicală pentru epilepsie. Aceasta implică îndepărtarea unei mici porțiuni a creierului. Chirurgul decupează țesutul cerebral din zona creierului, în care apar convulsii. Aceasta este, de obicei, locul unei tumori, leziuni cerebrale sau malformații.

Chirurgia rezectivă este de obicei efectuată pe unul dintre lobii temporali. Vorbim despre o zonă a creierului, care controlează memoria vizuală, înțelegerea limbajului și emoțiile.

2. Terapia termică interstițială cu laser

Este mai puțin invazivă decât chirurgia rezectivă. Folosește un laser pentru a identifica și a distruge o mică parte a țesutului cerebral. Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) este utilizată pentru a ghida laserul.

3. Stimularea profundă a creierului

Utilizează un dispozitiv, plasat permanent adânc în interiorul creierului. Dispozitivul eliberează semnale electrice regulate, care perturbă activitatea, care provoacă convulsii. Această procedură este ghidată de RMN. Generatorul care trimite impulsul electric este implantat în piept.

4. Calosotomia corporală

Este o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea completă sau parțială a părții creierului, care conectează nervii din partea dreaptă și stângă a creierului. Această parte a creierului se numește corpus callosum. Această intervenție chirurgicală este de obicei folosită la copiii, care experimentează o activitate cerebrală neregulată și care se răspândește de la o parte la alta a creierului.

5. Hemisferectomia

Este o procedură de îndepărtare a unei părți a creierului, numită cortex cerebral. Această intervenție chirurgicală se face, în general, la copiii, care suferă de convulsii care provin din mai multe locuri dintr-o emisferă, de obicei rezultatul unei afecțiuni prezente la naștere sau în copilăria timpurie.

6. Hemisferectomia funcțională

Este o procedură utilizată în principal la copii, care îndepărtează nervii de legătură fără a îndepărta bucăți reale ale creierului.

Riscuri:

Diferite zone ale creierului controlează diferite funcții. Riscurile variază în funcție de locul chirurgical și de tipul intervenției chirurgicale. Echipa de asistență medicală explică riscurile specifice ale procedurii, precum și modalitățile prin care pot reduce riscul de complicații.

Riscurile pot include:

  • Probleme de memorie și limbaj, care pot afecta capacitatea de înțelegere și utilizare a limbajului
  • Deficiență de vedere, în cazul în care câmpurile vizuale ale ochilor se suprapun
  • Depresie sau alte schimbări de dispoziție, care pot afecta relațiile sociale
  • Durere de cap
  • Accident vascular cerebral

Cum vă pregătiți:

Epilepsia: 6 tipuri de operații

Dacă sunteți  candidat pentru o intervenție chirurgicală pentru epilepsie, veți lucra cu o echipă, la un centru specializat în epilepsie.

Echipa de îngrijire face anterior teste:

  • Determină eligibilitatea pentru intervenție chirurgicală
  • Identifică locul chirurgical adecvat
  • Vă face să înțelegeți în detaliu cum funcționează acea zonă a creierului.

Unele dintre aceste teste sunt efectuate în ambulatoriu, în timp ce altele necesită  spitalizare.

Cum se găsește zona problemă din creier?

Aceste proceduri sunt teste standard utilizate pentru a identifica sursa activității neregulate a creierului.

Electroencefalograma inițială (EEG)

În acest test, electrozi sunt plasați pe scalp pentru a măsura activitatea electrică produsă de creier, atunci când nu este prezentă o criză.

Acest test poate sugera zone generale ale creierului afectate. Poate fi făcut în timpul somnului sau când sunteți treaz.

Video EEG

Un EEG continuu cu monitorizare video înregistrează crizele, pe măsură ce apar.  Medicamentele anti-convulsii trebuie reduse sau oprite temporar, astfel încât să apară convulsii.

Evaluarea modificărilor EEG cu mișcările corpului, în timpul unei convulsii, ajută la identificarea zonei creierului de unde încep crizele.

Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN)

Acest test imagistic folosește un câmp magnetic și unde radio pentru a crea imagini detaliate, care permit furnizorilor de servicii medicale să identifice celulele deteriorate, tumorile sau alte nereguli, care pot provoca convulsii.

Echipa chirurgicală poate comanda teste suplimentare pentru a localiza sursa convulsiilor și pentru a caracteriza natura activității neobișnuite.

Aceste teste pot include:

Monitorizare EEG invazivă

Dacă un test EEG nu arată unde încep convulsiile, monitorizarea se poate face cu electrozi plasați chirurgical. Chirurgul plasează fie grile sau benzi de electrozi pe suprafața creierului, fie plasează electrozi mai adânc – în interiorul creierului. Monitorizarea EEG se face în timp ce persoana afectată este inconștientă.

Video EEG cu electrozi invazivi

Electrozii plasați chirurgical pot fi, de asemenea, necesari pentru o procedură EEG video. După operație, datele video și EEG sunt captate în timpul unei șederi în spital în timp ce persoana afectată este trează, dar nu ia medicamente anti-convulsii.

Tomografia cu emisie de pozitroni (PET)

Acest dispozitiv specializat de imagistică este utilizat pentru a măsura funcția creierului, atunci când persoana afectată nu are convulsii. Imaginile singure – sau combinate cu datele RMN – pot ajuta la identificarea sursei convulsiilor.

Tomografie computerizată cu emisie de un singur foton (SPECT)

Această procedură măsoară fluxul de sânge în creier în timpul unei convulsii. De obicei, fluxul sanguin este mai mare în partea creierului în care apar convulsii. Oamenii sunt internați la spital pentru a fi supuși acestui test.

Evaluări pentru înțelegerea funcției creierului

În funcție de locul chirurgical, echipa de îngrijire poate recomanda teste pentru a determina zonele precise ale creierului, care controlează limbajul, senzațiile, abilitățile motorii și alte funcții importante.

Aceste informații îl ajută pe chirurg să păstreze funcția în cea mai mare măsură posibilă, atunci când îndepărtează sau modifică un loc din creier.

Testele pot include următoarele:

RMN funcțional

Testul identifică regiunile activității creierului atunci când cineva face o anumită sarcină, cum ar fi ascultarea sau citirea. Acest lucru îl ajută pe chirurg să cunoască locațiile precise din creier, care controlează o anumită funcție.

Testul Wada

La acest test, un medicament injectat adoarme temporar o parte a creierului, la un moment dat. Apoi se face un test pentru limbă și funcția de memorie. Determină ce parte a creierului este dominantă pentru utilizarea limbajului.

Deși RMN funcțional înlocuiește adesea acest test, totuși poate fi utilizat dacă studiul imagistic nu este posibil.

Cartografierea creierului

Electrozii mici sunt plasați chirurgical pe suprafața creierului. Când persoana este alertă după operație, sunt efectuate o serie de sarcini, care sunt corelate cu măsurători ale activității electrice a creierului.

Magnetoencefalografie (MEG)

Acest test analizează câmpurile magnetice produse de curenții electrici din creier. Este folosit cu date din alte surse pentru a localiza locurile crizelor.

Teste neuropsihologice

În plus, testarea este de obicei recomandată pentru a măsura abilitățile de învățare verbală și nonverbală și funcția de memorie. Aceste teste pot oferi o perspectivă suplimentară asupra zonei creierului afectată de convulsii, precum și o bază pentru măsurarea funcției după intervenția chirurgicală.

La ce vă puteți aștepta

Înainte de procedură

Pentru a evita infecția, părul este tuns scurt sau ras peste secțiunea craniului, care va fi îndepărtată în timpul operației.

Un tub mic, flexibil este plasat într-o venă pentru a furniza fluide, anestezice și alte medicamente în timpul intervenției chirurgicale.

În timpul procedurii

Frecvența cardiacă, tensiunea arterială și nivelul de oxigen sunt monitorizate pe tot parcursul intervenției chirurgicale.

Un monitor EEG poate înregistra undele cerebrale în timpul operației pentru a localiza mai bine partea creierului unde încep crizele.

Chirurgia epilepsiei se face de obicei cu anestezie generală. Persoana este inconștientă în timpul procedurii.

În circumstanțe rare, chirurgul poate trezi pacientul în timpul unei părți a operației pentru a ajuta echipa să determine care părți ale creierului controlează limbajul și mișcarea.

Chirurgul creează o fereastră relativ mică în craniu, în funcție de tipul de intervenție chirurgicală. După operație, osul este înlocuit și fixat de craniul rămas pentru vindecare.

După procedură

Pacientul este plasat în secția de terapie intensivă în prima noapte după operație. Perioada totală de spitalizare pentru majoritatea operațiilor de epilepsie este de obicei de aproximativ trei sau patru zile.

După trezire, capul va fi umflat și dureros. Majoritatea oamenilor trebuie să ia medicamente pentru durere cel puțin în primele zile. Cele mai multe umflături și dureri postoperatorii se rezolvă în câteva săptămâni.

Majoritatea oamenilor nu se pot întoarce la muncă sau la școală timp de 1- 3 luni. Odihna și relaxarea sunt necesare în primele câteva săptămâni după operația de epilepsie și apoi activitatea fizică poate fi crescută.

Este puțin probabil să fie necesară o reabilitare intensivă atâta timp cât intervenția chirurgicală a fost finalizată fără complicații (precum un accident vascular cerebral sau pierderea vorbirii).

Rezultate

Rezultatele intervenției chirurgicale pentru epilepsie variază în funcție de tipul de intervenție chirurgicală efectuată.

Rezultatul așteptat este controlul convulsiilor cu medicamente.

  • Cea mai comună și cel mai bine înțeleasă procedură – rezecția țesutului din lobul temporal – are ca rezultat ”fără convulsii” pentru aproximativ două treimi dintre oameni.
  • Studiile sugerează că, dacă o persoană ia medicamente pentru convulsii și nu are convulsii în primul an după operația la lob temporal, probabilitatea de a nu avea convulsii la doi ani este de 87% până la 90%.
  • Dacă nu există convulsii în doi ani, probabilitatea de a fi fără convulsii este de 95% la cinci ani și de 82% la 10 ani.
  • Dacă nu există convulsii timp de cel puțin un an, furnizorul de asistență medicală poate lua în considerare scăderea medicamentului anti-convulsii și, eventual, întreruperea acestuia în întregime.
  • Cele mai multe persoane, care suferă de convulsii după ce au încetat tratamentul, pot obține controlul convulsiilor prin reluarea tratamentului.

Foto: unsplash.com

 

0771 323 749 | București 0775 556 655 | Sibiu Ai vreo intrebare? Suna acum!
clinica@epiexpert.ro Scrie-ne un email
Lun-Vin 08-20:00 Clinica e deschisa

Program clinică

Noi te putem ajuta.
Te aşteptăm la noi în clinică

Luni
8.00-20.00
Marți
8.00-20.00
Miercuri
8.00-20.00
Joi
8.00-20.00
Vineri
8.00-20.00
Sâmbătă & Duminică
la cerere
București
Strada Constantin Noica 136, Interfon 1 - București
Sibiu
Str. Gheorghe Soima nr. 8 ap. 2. Sibiu