Epilepsia lobului temporal este cea mai frecventă formă de epilepsie focală. Aproximativ 6 din 10 persoane cu epilepsie focală au epilepsia lobului temporal.
Epilepsia lobului temporal începe în lobul temporal. Există doi lobi temporali, câte unul pe fiecare parte a capului, deasupra tâmplelor.
Aproximativ 80% din toate crizele lobului temporal încep în sau în apropierea hipocampului. Medicamentele pot controla cu succes crizele la aproximativ 66% dintre oameni. Crizele, care încep în apropierea hipocampului, sunt, de obicei, tratate cu succes prin intervenție chirurgicală.
Există două tipuri de epilepsie a lobului temporal:
Epilepsia lobului temporal mesial („aproape de mijloc”). Aproximativ 80% din toate crizele lobului temporal încep în lobul temporal mezial, convulsiile încep adesea în sau în apropierea unei structuri numită hipocamp.
- Aveți un hipocamp în fiecare lob temporal, care controlează memoria și învățarea.
- Este cea mai comună formă de epilepsie.
Epilepsia lobului temporal neocortical sau lateral. În acest tip, crizele încep în secțiunea exterioară a lobului temporal. Este foarte rar și, mai ales, din cauza unei cauze genetice sau a unor leziuni, cum ar fi o tumoră, defect congenital, anomalie a vaselor de sânge sau alte anomalii în lobul temporal.
Ce funcții ale creierului sunt controlate de lobul temporal?
Lobul temporal procesează amintirile și sunetele, interpretează vederea și guvernează vorbirea și limbajul.
Este, de asemenea, implicat în unele răspunsuri inconștiente/automate, cum ar fi foamea, setea, lupta sau fuga, emoțiile și excitarea sexuală.
Lobul temporal drept diferă de lobul temporal stâng, prin funcții.
- Epilepsia lobului temporal drept poate afecta funcții precum învățarea și memorarea informațiilor non-verbale (cum ar fi muzica și desenele), recunoașterea informațiilor și determinarea expresiilor faciale.
- Lobul temporal stâng este, de obicei, lobul dominant la majoritatea oamenilor. Epilepsia lobului temporal stâng vă poate afecta capacitatea de a înțelege limbajul, de a învăța, de a memora, de a forma vorbirea și de a vă aminti informațiile verbale.
Pe cine afectează epilepsia lobului temporal?
Oricine poate dezvolta epilepsie. Epilepsia lobului temporal începe, de obicei, între 10 și 20 de ani, deși poate începe la orice vârstă.
Factorii, care pot duce la un risc crescut de a dezvolta epilepsie a lobului temporal:
- Aveți o convulsie lungă (status epilepticus) sau o convulsie, care rezultă dintr-o febră mare (criză febrilă). Aproximativ 66% dintre persoanele cu această formă de epilepsie au antecedente de convulsii febrile, care apar de obicei în copilărie. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor, care au convulsii febrile, nu dezvoltă epilepsie.
- Aveți probleme structurale în lobul temporal, cum ar fi o tumoră sau o malformație a creierului.
- Leziune cerebrală, care s-a produs devreme în viață, inclusiv traumatism cranian cu pierderea cunoștinței, infecții ale creierului (cum ar fi meningita) sau leziuni ale creierului la naștere.
Cât de frecventă este epilepsia lobului temporal?
Epilepsia lobului temporal este cea mai frecventă tulburare convulsivă, afectând aproximativ 50 de milioane de oameni din întreaga lume. Epilepsia lobului temporal poate reprezenta aproximativ 40% dintre persoanele cu epilepsie văzute într-un centru de epilepsie.
Care sunt simptomele epilepsiei lobului temporal?
Simptomele depind de modul în care începe criza. Este posibil să aveți o aură înainte de o criză de lob temporal. O aura este o senzație neobișnuită, pe care o simțiti înainte de a începe o criză. Nu toată lumea o experimentează. O aură este o parte a unei crize conștiente focale, ceea ce înseamnă că sunteți treaz și conștient în timp ce apar simptomele. Acestea durează, de obicei, de la câteva secunde până la 2 minute. Senzațiile, pe care le puteți simți, în timpul unei aure includ:
- Déjà vu (un sentiment de familiaritate), o amintire, sau jamais vu (un sentiment de nefamiliaritate).
- Un sentiment brusc de frică, panică sau anxietate; furie, tristete sau bucurie.
- O senzație de rău în creștere în stomac.
- Simțul alterat al auzului, văzului, mirosului, gustului sau atingerii.
- Uneori, crizele lobului temporal progresează la un alt tip de convulsii, cum ar fi o criză focală cu afectare de conștientizare. În timpul acestei crize, pierdeți un anumit grad de conștientizare timp de 30 de secunde până la 2 minute.
Simptomele convulsiilor focale cu afectate de conștientizare:
- „Privire în spațiu” sau o privire goală.
- Comportamente și mișcări repetitive (numite automatisme) ale mâinilor (cum ar fi agitația, mișcările de strângere), ale ochilor (clipirea excesivă) și ale gurii (mestecat, înghițire).
- Confuzie. Discurs neobișnuit, capacitatea alterată de a răspunde și de a comunica cu ceilalți.
- Scurtă pierdere a capacității de a vorbi, de a citi sau de a înțelege vorbirea.
- În cazuri rare, o criză de lob temporal se poate dezvolta într-o criză tonico-clonică generalizată. În timpul unei crize tonico-clonice generalizate, există o rigidizare și tremurătură a întregului corp, cu pierderea stării de conștiență. Uneori, există pierderea controlului vezicii urinare sau mușcarea limbii. Această criză afectează ambele părți ale creierului.
Ce cauzează epilepsia lobului temporal?
Cauzele epilepsiei lobului temporal:
- Cauze necunoscute (reprezintă aproximativ 25% din crizele lobului temporal).
- Leziuni ale celulelor creierului, care au ca rezultat cicatrici în lobul temporal (numită scleroză temporală mezială sau scleroză hipocampală).
- Anomalii cerebrale prezente la momentul nașterii, inclusiv hamartoame și malformații ale dezvoltării corticale.
- Leziuni cerebrale cauzate de accidente rutiere, căderi sau orice lovitură lacap.
- Infecții ale creierului, inclusiv abces cerebral, meningită, encefalită și sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA).
- Afecțiuni ale creierului și anomalii ale vaselor cerebrale, inclusiv tumori cerebrale, accidente vasculare cerebrale, demență și vase de sânge anormale, cum ar fi malformațiile arteriovenoase.
- Factori genetici (antecedente familiale) sau mutații genetice.
Cum se tratează epilepsia lobului temporal?
Tratamentele pentru epilepsia lobului temporal includ medicamente, intervenții chirurgicale, laser și dispozitive electrice de stimulare a creierului.
Medicamente:
Multe medicamente sunt disponibile pentru tratarea convulsiilor lobului temporal. Medicul neurolog ar putea încerca unul sau mai multe medicamente și doze diferite de-a lungul lunilor pentru a găsi abordarea cea mai potrivită pentru dvs. Până la 2/3 dintre persoanele cu epilepsie a lobului temporal au convulsii controlate cu medicamente.
Intervenție chirurgicală:
Intervenția chirurgicală este luată în considerare după ce mai multe încercări de medicație au eșuat sau a fost identificată o tumoră sau o leziune responsabilă de convulsii.
Dacă RMN arată scleroza hipocampică în lobul temporal medial, iar EEG-urile arată că activitatea convulsivă începe în acea zonă, intervenția chirurgicală vă poate vindeca crizele.
Lobectomia temporală (îndepărtarea lobului temporal) este cel mai frecvent tip de lobectomie și cea mai frecventă intervenție chirurgicală pentru epilepsie.
Ablația prin laser:
În această procedură, chirurgii folosesc imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) pentru a ghida utilizarea unui laser. Laserul este îndreptat către țesutul cicatricial din regiunea lobului temporal, care provoacă convulsii. Laserul folosește căldură pentru a distruge țesutul, care provoacă convulsii.
Radiochirurgie stereotactică
Această intervenție chirurgicală implică utilizarea imaginilor computerizate 3D și a fasciculelor de radiații focalizate cu precizie pentru a distruge celulele nervoase, care se aprind greșit și provoacă convulsii.
Stimulatori electrici ai creierului;
Dacă două sau mai multe medicamente nu au controlat în mod adecvat convulsiile și intervenția chirurgicală nu este o opțiune, o altă opțiune sunt dispozitivele de stimulare. Aceste dispozitive funcționează în același mod ca un stimulator cardiac. Există trei tipuri de stimulatoare.
1. Stimulator al nervului vag:
Acest stimulator este implantat sub pielea peretelui toracic și firele electrice sunt plasate în jurul nervului vag din gât. Nervul vag începe în zona inferioară a creierului și coboară până în abdomen. Stimulatorul oferă creierului explozii electrice intermitente scurte programate pentru a reduce dezvoltarea crizelor.
2. Dispozitiv de neurostimulare receptivă:
Acest dispozitiv monitorizează activitatea undelor cerebrale și emite o explozie electrică pentru a opri sau a scurta o convulsie sau, eventual, a preveni dezvoltarea acesteia. Acest dispozitiv este implantat în craniu sub scalp.
3. Dispozitiv de stimulare profundă a creierului:
Această intervenție chirurgicală implică implantarea unui electrod în creier și plasarea unui dispozitiv stimulator sub piele, în piept. Firul electrodului, ghidat de RMN, este plasat într-o zonă a creierului, unde apar convulsii. Dispozitivul de stimulare trimite semnale către electrod pentru a bloca semnalele de la celulele nervoase, care declanșează o criză.
Care este perspectiva dacă am epilepsie de lob temporal?
Cu cât aveți mai multe convulsii și cu cât le aveți mai mult, cu atât este mai mare riscul de scădere a calității vieții, depresie, anxietate și tulburări de memorie. Medicamentele au succes în controlul convulsiilor la aproximativ 2/3 dintre persoanele cu epilepsie a lobului temporal. Pentru 1/3, intervenția chirurgicală ajută aproximativ 70% să nu mai aveți convulsii.
Foto: unsplash.com