Epilepsia. Ce este de făcut, dacă vedeți o criză? Nu intrați în panică și cronometrați criza.
Epilepsia: 10 lucruri când vedeți o criză.
Prima oară, puneți persoana care are o criză în poziție de siguranță. O rotiți pe o parte pentru a preveni sufocarea cu lichide sau cu vărsătură.
Slăbiți îmbrăcămintea strânsă în jurul gâtului.
Nu împiedicați persoana să se miște sau să rătăcească, dacă nu e în pericol.
Nu scuturați persoana și nu strigați la ea.
- NU puneți nimic în gura persoanei, care suferă o criză! Nici medicamente sau lichide.
- Acest lucru poate provoca sufocarea sau deteriorarea maxilarului, a limbii sau a dinților.
- Oamenii nu își pot înghiți limba în timpul unei convulsii sau în orice alt moment.
Îndepărtați orice obiecte periculoase, pe care persoana afectată le-ar putea lovi sau în care ar putea păși în timpul convulsiilor.
Notați cât durează criza și ce simptome au apărut, astfel încât să puteți spune unui medic sau personalului de urgență, dacă este necesar.
Rămâneți cu persoana afectată până când criza se termină și este complet conștientă.
După criză:
Epilepsia: 10 lucruri când vedeți o criză.
După ce criza se termină, persoana afectată ar putea fi amețită și obosită.
Pot apărea dureri de cap și confuzie sau jenă.
Încercați să ajutați persoana afectată să găsească un loc unde să se odihnească.
Dacă este necesar, oferiți-vă să sunați la un taxi, la un prieten sau la o rudă pentru a ajuta persoana afectată să ajungă acasă în siguranță.
Sunați la 112 dacă:
Persoana afectată este însărcinată sau are diabet.
Convulsia a avut loc în apă.
Criza durează mai mult de 5 minute.
Persoana afectată nu începe să respire în mod normal sau nu își recapătă cunoștința după încetarea crizei.
O altă criză începe înainte să-și recapete cunoștința.
Persoana este rănită în timpul crizei.
Aceasta este o primă criză sau credeți că ar putea fi.
Ce sunt convulsiile?
Epilepsia: 10 lucruri când vedeți o criză.
Epilepsiile sunt tulburări neurologice cronice în care grupuri de celule nervoase (neuroni) din creier, uneori, semnalizează anormal și provoacă convulsii.
Neuronii generează în mod normal semnale electrice și chimice, care acționează asupra altor neuroni, glande și mușchi pentru a produce gânduri, sentimente și acțiuni umane.
În timpul unei convulsii, mulți neuroni se declanșează (semnalizează) în același timp – de până la 500 de ori pe secundă, mult mai rapid decât în mod normal. Această creștere a activității electrice excesive în același timp provoacă mișcări, senzații, emoții și comportamente involuntare. Perturbarea temporară a activității neuronale normale poate provoca o pierdere a conștientizării.
Epilepsia poate fi considerată o tulburare de spectru din cauza cauzelor diferite, a diferitelor tipuri de convulsii, a capacității sale de a varia ca severitate și impact de la o persoană la alta și a gamei de afecțiuni coexistente.
Există, de asemenea, multe tipuri diferite de epilepsie, care rezultă dintr-o varietate de cauze. Adoptarea recentă a termenului „epilepsii” subliniază diversitatea tipurilor și cauzelor:
- Unii oameni pot avea convulsii (debutul brusc al contracției generale repetitive a mușchilor) și își pot pierde cunoștința.
- Alții pot pur și simplu să se oprească din ceea ce fac, au o scurtă perioadă de lipsă a conștientizării și privesc în spațiu pentru o perioadă scurtă.
Unii oameni au convulsii foarte rar, în timp ce alții pot avea sute de convulsii în fiecare zi.
Epilepsia este diagnosticată după ce o persoană a avut două sau mai multe convulsii neprovocate, separate de cel puțin 24 de ore.
O criză provocată este cauzată de un factor precipitant cunoscut, cum ar fi febră mare, infecții ale sistemului nervos, leziuni cerebrale traumatice acute sau fluctuații ale nivelului de zahăr din sânge sau de electroliți.
Foto: unsplash.com