Meningita este o inflamație a membranelor, care înconjoară creierul și măduva spinării. Meningita bacteriană în special poate determina epilepsie.
Epilepsia: Meningita. Crizele convulsive neprovocate și epilepsia (crize recurente neprovocate) pot fi sechele pe termen lung ale meningitei bacteriene.
Probabilitatea de a dezvolta o criză neprovocată sau epilepsie variază în funcție de agentul infecțios responsabil de meningită.
Această probabilitate pare să fie mai mare pentru Streptococcus pneumoniae, adică pneumococ.
Factorii de risc pentru convulsiile tardive neprovocate/epilepsie includ:
- convulsii precoce în timpul fazei acute a meningitei
- deficite neurologice persistente
Majoritatea crizelor neprovocate apar în decurs de 5 ani de la episodul de meningită și tind să fie recurente.
Există vaccin împotriva celor mai importanți trei agenți patogeni ai meningitei. Așa se poate reduce incidența meningitei bacteriene.
De ce meningita provoacă convulsii?
Epilepsia: Meningita. Când meningita provoacă umflarea sau presiunea creierului, șituațiile pot perturba funcționarea normală a creierului, ducând la o convulsie.
Cum apare meningita?
Epilepsia: Meningita. Anumiți germeni, care provoacă meningita bacteriană, cum ar fi L. monocytogenes (listeria), se pot răspândi prin alimente. Dar majoritatea acestor microbi se răspândesc de la o persoană la alta.
- Modul în care oamenii răspândesc germenii depinde adesea de tipul de bacterii.
- De asemenea, este important de știut că oamenii pot avea aceste bacterii în sau pe corpul lor fără a fi bolnavi. Acești oameni sunt „purtători”. Majoritatea purtătorilor nu se îmbolnăvesc niciodată, dar totuși pot răspândi bacteriile altora.
Iată câteva dintre cele mai comune exemple despre modul în care oamenii răspândesc fiecare tip de bacterie între ei:
- Streptococ de grup B și E. coli: Mamele pot transmite aceste bacterii copiilor lor în timpul nașterii.
- H. influenzae, M. tuberculosis (provoacă tuberculoza) și Streptococcus pneumoniae (pneumococ): Oamenii răspândesc aceste bacterii prin tuse sau strănut, în timp ce sunt în contact strâns cu alții, care inspiră bacteriile.
- N. meningitidis (meningococ): Oamenii răspândesc aceste bacterii prin secreții respiratorii. Se întâmplă de obicei în timpul contactului strâns (tuse sau sărut) sau prelungit (conviețuire).
- E. coli: Oamenii pot lua aceste bacterii consumând alimente preparate de persoane care nu s-au spălat bine pe mâini, după ce au folosit toaleta.
Oamenii se îmbolnăvesc de obicei de E. coli și L. monocytogenes (listeria) prin consumul de alimente contaminate.
Vaccinarea:
Vaccinurile sunt cel mai eficient mod de protecție împotriva anumitor tipuri de meningită bacteriană.
Există vaccinuri pentru 4 tipuri de bacterii, care pot provoca meningită:
- Vaccinurile meningococice ajută la protecția împotriva N. meningitidis (meningococ)
- Vaccinurile pneumococice ajută la protecția împotriva S. pneumoniae (pneumococ)
- Vaccinurile cu serotip b (Hib) – protecție pentru Haemophilus influenzae.Haemophilus influenzae este o bacterie gram-negativă patogenă.
- Vaccinul BCG ajută la protejarea împotriva tuberculozei.