Epilepsia structurală. Vorbim despre epilepsia structurală dacă în creier există o structură anormală, care crește substanțial riscul convulsiilor. Majoritatea acestor cauze pot fi observate la imagistica creierului, cu ajutorul unui RMN.
Care sunt simptomele unei epilepsii structurale?
Epilepsia structurală
Epilepsiile structurale la copiii mai mari și la adulți se prezintă cel mai frecvent prin convulsii focale și au simptome asemănătoare de la un eveniment la altul. În unele cazuri, convulsiile se pot răspândi în ambele părți ale creierului, ducând la o criză tonico-clonică generalizată.
Persoanele, care au cauze structurale, pot prezenta și alte simptome, care reflectă o anomalie structurală într-o zonă a creierului, cum ar fi:
- Dificultatea de a utiliza un braț sau un picior sau o jumătate a corpului
- Dificultăți de vorbire
- Dificultăți de vedere pe o singură parte
Sugarii și copiii mici cu epilepsii structurale pot prezenta, de asemenea, convulsii focale sau pot prezenta alte tipuri de convulsii, cum ar fi spasme infantile sau convulsii tonice. În astfel de cazuri, există deseori o încetinire a dezvoltării, odată ce convulsiile încep.
La majoritatea persoanelor cu epilepsie structurală, RMN-ul cerebral este anormal.
Cum se dezvoltă epilepsia structurală?
Anomaliile structurale pot fi congenitale sau dobândite.
1. Cauza congenitală:
Cauză congenitală este o modificare de dezvoltare a creierului, prezentă de la naștere.
Unele cauze structurale congenitale pot avea și o componentă genetică.
- În majoritatea cazurilor, aceste modificări sunt observate la bebelușii născuți de femei ale căror sarcini au fost normale. Nu înțelegem încă de ce apar aceste modificări.
- În unele cauze structurale congenitale, convulsiile încep foarte devreme în viață.
- În alte cazuri, convulsiile încep la mulți ani după naștere, adesea în copilăria târzie sau chiar la începutul vieții adulte.
Cauză dobândită:
O anomalie structurală poate apărea din cauza unui proces sau a unei leziuni, care se descoperă la o persoană cu o structură cerebrală anterior normală.
- Exemple sunt: tumorile cerebrale, accidentele vasculare cerebrale sau traumatismele craniene.
- Aceste leziuni cresc riscul apariției convulsiilor.
Cum se tratează?
Epilepsia structurală
Medicamentele anticonvulsivante sunt cel mai frecvent tratament inițial pentru persoanele cu o anomalie structurală.
Pentru tumori sau anomalii ale vaselor de sânge, este necesară o intervenție chirurgicală pentru a trata cauza subiacentă.
- Multe persoane cu anomalii structurale își vor controla convulsiile cu medicamente anticonvulsivante. Unele vor continua să aibă convulsii și vor dezvolta epilepsie rezistentă la medicamente.
- Multe persoane cu epilepsie structurală și convulsii rezistente la medicamente pot fi candidate pentru chirurgia epilepsiei.
- Se recomandă ca persoanele, care continuă să aibă convulsii în ciuda încercărilor cu două medicamente anticonvulsivante, să fie consultate la un centru de epilepsie complet.
Cauze structurale specifice asociate cu epilepsia:
- Hamartom hipotalamic
- Sindromul Aicardi
- Displazie corticală focală
- Malformații cavernoase și alte malformații vasculare
- Tumori cerebrale – tumori neuroepiteliale disembrioplastice
- Ganglioglioame și tumori de grad scăzut
- Scleroză temporală mezială
- Scleroză multiplă
- Traumatisme cranio-cerebrale
- Leziuni cranio-cerebrale perinatale
- Leziuni vasculare
- Hemimegalencefalie
- Schizencefalie
- Heterotopie nodulară periventriculară
- Polimicrogirie
Sindroame neurocutanate:
Epilepsia structurală
Sindroamele neurocutanate sunt un grup de afecțiuni neurologice (creier, coloană vertebrală și nervi periferici), care pot provoca manifestări cutanate (piele), cum ar fi tumori, care cresc în interiorul creierului, măduvei spinării, organelor, pielii și oaselor scheletice.
Aceste afecțiuni provoacă frecvent convulsii, malformații cerebrale, leziuni oculare și dizabilități intelectuale.
Sindroamele neurocutanate, care pot fi asociate cu convulsii:
- Incontinentia pigmenti
- Neurofibromatoza de tip 1
- Sindromul Sturge Weber (Angiomatoza encefalotrigeminală)
- Complexul de scleroză tuberoasă
Foto: unsplash.com