1. Sistemul imunitar al creierului poate fi activat de leziuni cerebrale sau de inflamații. Așa apar convulsiile.
2. În unele cazuri, epilepsia este cauzată direct de sistemul imunitar, care atacă celulele creierului. Boala se numește epilepsie autoimună.
Epilepsia: Sistemul imunitar
1. Activarea sistemului imunitar și neuroinflamația:
Procese inflamatorii:
Chiar și atunci când epilepsia nu este autoimună, sistemul imunitar se poate activa ca răspuns la leziuni cerebrale, ducând la inflamație.
- Celulele gliale din creier eliberează citokine inflamatorii și pot crește permeabilitatea barierei hematoencefalice.
- Neuroinflamația afectează funcția neuronilor. Așa pot apărea convulsiile.
Bariera hematoencefalică:
Inflamația și neuroinflamația pot crește permeabilitatea barierei hematoencefalice, permițând celulelor imune și moleculelor inflamatorii să intre în creier.
- Afectează, din nou, funcția și conexiunile neuronilor.
Imunitate înnăscută și adaptivă:
Ambele părți ale sistemului imunitar sunt implicate.
- Sistemul imunitar înnăscut implică celulele gliale din creier și moleculele inflamatorii.
- Sistemul imunitar adaptiv poate contribui prin producerea auto-anticorpilor.
2. Epilepsia autoimună:
Epilepsia: Sistemul imunitar
Epilepsia autoimună este un tip de epilepsie în care convulsiile sunt cauzate de atacul eronat al sistemului imunitar asupra celulelor creierului.
- Sistemul imunitar protejează organismul de virusuri, bacterii și alte substanțe, care pot provoca boli.
- Anticorpii sunt proteine, care fac parte din sistemul imunitar.
- În epilepsia autoimună, anticorpii vizează în mod eronat receptorii din creier. Acest lucru duce la umflarea creierului, cunoscută și sub numele de inflamație, și la convulsii.
Medicamentele anticonvulsivante, de obicei, nu sunt suficiente pentru a gestiona crizele la persoanele cu epilepsie autoimună. În schimb, medicamentele imunoterapice reduc răspunsul imun la nivelul creierului.
Simptomele epilepsiei autoimune pot începe după o boală cu febră. Convulsiile apar brusc și sunt grave. Tipurile de convulsii, care pot apărea:
- Convulsii focale: Cel mai frecvent tip de convulsii în epilepsia autoimună. Uneori, convulsiile focale provoacă o modificare sau o pierdere a conștienței.
- Crize distonice faciobrahiale: Aceste crize provoacă contracții musculare pe o parte a feței și la nivelul unui braț, ambele pe aceeași parte a corpului.
Simptome epilepsie autoimună:
- Crizele apar de mai multe ori pe zi.
- Crizele nu dispar cu medicamente anticonvulsivante.
- Crizele durează mai mult de 5 minute sau care apar la scurt timp după ce persoana își recapătă cunoștința, cunoscute sub numele de status epilepticus.
Simptomele epilepsiei autoimune pot fi și:
- Pierderea memoriei și dificultăți de gândire.
- Modificări de personalitate și de comportament.
- Mișcări involuntare sau stângace.
- Mișcări oculare neregulate.
- Modificări ale ritmului cardiac, tensiunii arteriale și ale altor funcții automate.
Foto: unsplash.com