Epilepsia: Regula de 5 minute. Vedeți o convulsie, începeți să cronometrați. Durează 5 minute, sunați de urgență la 112.
Majoritatea convulsiilor durează mai puțin, iar o convulsie, care se prelungește, este considerată urgență medicală și numită status epilepticus.
Are nevoie de asistență medicală imediată pentru a preveni potențialele leziuni cerebrale.
Ce este statusul epileptic?
Epilepsia: Regula de 5 minute
Statusul epileptic apare:
- când o criză durează mai mult de 5 minute
- când crizele apar foarte aproape una de alta și persoana afectată nu își recapătă starea de conștiență între ele.
În ultimele decenii, durata unei crize considerate status epileptic s-a scurtat. Acum este definită drept orice criză, care durează mai mult de 5 minute.
Crizele foarte lungi (cele care durează 30 de minute sau mai mult) sunt periculoase și cresc riscul de deces. Prin urmare, este important să recunoaștem statusul epileptic, astfel încât să poată fi tratat înainte ca riscul de vătămare să crească.
Așa cum există diferite tipuri de crize, există și diferite tipuri de status epileptic:
Status epileptic convulsiv:
Epilepsia: Regula de 5 minute
Acest termen descrie forma mai frecventă de urgență, care poate apărea în cazul crizelor tonico-clonice prelungite (numite și convulsive sau grand mal), care durează mai mult de 5 minute.
Este, de asemenea, utilizat pentru crize tonico-clonice repetate fără recuperarea stării de conștiență între ele și care durează 5 minute sau mai mult.
- Persoanele, care au crize tonico-clonice scurte, care durează doar câteva minute, pot rămâne deseori inactive timp de câteva minute din cauza stării post-ictale a crizei.
- Aceasta înseamnă că, deși tremurăturile s-au oprit, sunt foarte somnoroase și dificil de trezit în perioada, care urmează crizei.
- Acest lucru apare din cauza faptului că funcția creierului este în curs de recuperare.
- Majoritatea pacienților își recapătă treptat starea de conștiență în 15 până la 20 de minute.
- Această perioadă post-ictală poate face dificilă stabilirea momentului, în care o criză începe și se termină.
Statusul epileptic convulsiv apare când:
- Partea activă (tremurături ritmice) a unei crize tonico-clonice durează 5 minute sau mai mult.
- O persoană intră în crize tonico-clonice repetate fără a-și recăpăta starea de conștiență, pentru o perioadă mai mare de 5 minute.
- Acest tip de status epilepticus este o urgență medicală și necesită tratament de către o echipă medicală, într-un spital.
- Această situație poate pune viața în pericol, iar începerea rapidă a tratamentului este vitală.
- Perspectiva poate varia în funcție de cauza crizei și dacă apar alte probleme sau complicații medicale.
Status epilepticus nonconvulsiv:
Acest termen este folosit pentru a descrie o criză unică sau repetată de absență sau de afectare focală a conștientizării, în timpul căreia persoana nu este capabilă să răspundă, dar nu prezintă nicio mișcare sau tremurături ale corpului mai mult de 10 minute.
Poate începe ca o criză convulsivă și apoi poate deveni nonconvulsivă din cauza crizelor persistente.
Statusul epilepticus nonconvulsiv apare când:
Epilepsia: Regula de 5 minute
- Persoana nu este conștientă de ceea ce se întâmplă și nu este capabilă să reacționeze.
Criza durează mai mult de 10 minute. - Este puțin probabil ca aceasta să se oprească de la sine și necesită asistență medicală de urgență.
- Când apare sau este suspectat acest tip de status epilepticus, este necesar un tratament medical de urgență într-un spital.
- De obicei, este necesară testarea EEG pentru a confirma diagnosticul.
- În acest moment, tratamentul trebuie început imediat.
Tratamentul pentru status epilepticus este:
- Se utilizează medicamente de salvare pentru a opri convulsiile.
- Se pot administra oxigen și alte mijloace de susținere a respirației, precum și fluide intravenoase.
- Convulsiile repetate nu pot fi oprite cu medicamente anticonvulsivante sau alte tratamente, medicul poate decide să pună persoana în comă pentru a opri convulsiile.
- Este necesară monitorizarea EEG continuă pentru a urmări activitatea convulsiilor și modul în care o persoană răspunde la tratament.
- De asemenea, sunt necesare diferite teste pentru a găsi cauza crizei convulsive, astfel încât aceasta să poată fi tratată corect.
- Persoanele cu o cauză cunoscută, cum ar fi o infecție cerebrală, o tumoare cerebrală sau un accident vascular cerebral, pot avea un prognostic mai prost decât cele fără alte probleme medicale sau cauză cunoscută.
Foto: unsplash.com