14 December 2024

Epilepsia lobului temporal

Epilepsia lobului temporal-epiexpert
Epilepsia lobului temporal începe în… lobul temporal. Există doi lobi temporali, câte unul pe fiecare parte a capului, deasupra tâmplelor.

Aproximativ 80% din toate crizele lobului temporal încep în sau în apropierea hipocampului. Medicamentele pot controla cu succes crizele la aproximativ 66% dintre oameni. Crizele, care încep în apropierea hipocampului, sunt de obicei tratate cu succes prin intervenție chirurgicală.

Epilepsia lobului temporal este cel mai frecvent tip de epilepsie localizată (numită și „focală”). Aproximativ 60% dintre persoanele cu epilepsie focală au epilepsia lobului temporal.

Există două tipuri de epilepsie a lobului temporal:

1. Epilepsia lobului temporal mezial („aproape de mijloc”) 

Aproximativ 80% din toate crizele lobului temporal încep în lobul temporal mezial, convulsiile încep adesea în sau în apropierea unei structuri numite hipocamp.

  • Aveți un hipocamp în fiecare lob temporal, care controlează memoria și învățarea.
  • Epilepsia lobului temporal mezial este cea mai comună formă de epilepsie.

Epilepsia lobului temporal neocortical sau lateral:

În acest tip de epilepsie, crizele încep în secțiunea exterioară a lobului temporal. Acest tip de epilepsie este foarte rar și apare mai ales dintr-o cauză genetică sau din cauza unei leziuni, cum ar fi o tumoare, defect congenital, anomalie a vaselor de sânge sau alte anomalii.

Ce funcții ale creierului sunt controlate de lobul temporal?

  • Lobul temporal procesează amintirile și sunetele, interpretează vederea și guvernează vorbirea și limbajul.
  • Este, de asemenea, implicat în unele răspunsuri inconștiente/automate, cum ar fi foamea, setea, lupta sau fuga, emoțiile și excitarea sexuală.

Lobii temporali din dreapta și din stânga diferă prin funcțiile lor. Una sau mai multe funcții pot fi afectate în funcție de locul exact, în care începe criza în lobul temporal.

Epilepsia lobului temporal drept poate afecta funcții precum învățarea și memorarea informațiilor nonverbale (cum ar fi muzica și desenele), recunoașterea informațiilor și determinarea expresiilor faciale.

Lobul temporal stâng este, de obicei, lobul dominant la majoritatea oamenilor. Epilepsia lobului temporal stâng vă poate afecta capacitatea de a înțelege limbajul, de a învăța, de a memora, de a forma vorbirea și de a vă aminti informațiile verbale.

Pe cine afectează epilepsia lobului temporal?

Oricine, de orice rasă sau sex, poate dezvolta epilepsie. Epilepsia lobului temporal începe, de obicei, între 10 și 20 de ani, deși poate începe la orice vârstă.

Factorii, care pot duce la un risc crescut de a dezvolta epilepsie a lobului temporal, sunt:

  • Aveți o convulsie lungă (status epilepticus) sau o convulsie, care rezultă dintr-o febră mare (criză febrilă). Aproximativ 66% dintre persoanele cu epilepsia lobului temporal au antecedente de convulsii febrile, care apar de obicei în copilărie. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor, care au convulsii febrile, nu dezvoltă această epilepsie.
  • Aveți probleme structurale în lobul temporal, cum ar fi o tumoare sau o malformație a creierului.
  • Aveți o leziune cerebrală, care s-a produs devreme în viață, inclusiv traumatism cranian cu pierderea cunoștinței, infecții ale creierului (cum ar fi meningita) sau leziuni ale creierului la naștere.

Simptome și cauze:

Simptomele depind de modul în care începe criza.

  • Este posibil să aveți o aură înainte de o criză de lob temporal. O aura este o senzație neobișnuită, pe care o simțiți înainte de a începe o criză. Nu toată lumea experimentează o aură. O aura este o parte a unei crize conștiente focale, ceea ce înseamnă că sunteți treaz și conștient în timp ce apar simptomele. Acestea durează de obicei de la câteva secunde până la două minute.

Senzațiile, pe care le puteți simți în timpul unei aure:

  • Déjà vu (un sentiment de familiaritate), o amintire sau jamais vu (un sentiment de nefamiliaritate).
  • Un sentiment brusc de frică, panică sau anxietate; furie, tristete sau bucurie.
  • O senzație de rău în creștere în stomac (senzația de pe roller coaster).
  • Simț alterat al auzului, văzului, mirosului, gustului sau atingerii.

Uneori, crizele lobului temporal progresează la un alt tip de convulsii, cum ar fi o criză focală cu afectare de conștientizare. În timpul acestei crize, pierdeți un anumit grad de conștientizare, timp de 30 de secunde până la 2 minute.

Simptomele convulsiilor focale cu afectare de conștientizare:

  • „Privire în spațiu” sau o privire goală.
  • Comportamente și mișcări repetitive (numite automatisme) ale mâinilor (agitația, mișcările de strângere), ale ochilor (clipirea excesivă) și ale gurii (plescăit de buze, mestecat, înghițire).
  • Confuzie.
  • Discurs neobișnuit – capacitatea alterată de a răspunde și de a comunica cu ceilalți.
  • Scurtă pierdere a capacității de a vorbi, de a citi sau de a înțelege vorbirea.

În cazuri rare, o criză de lob temporal se poate dezvolta într-o criză tonico-clonică generalizată. În timpul unei crize tonico-clonice generalizate, există o rigidizare și o tremurătură a întregului corp, cu pierderea conștientizării. Uneori, există pierderea controlului vezicii urinare sau mușcarea limbii. Această criză afectează ambele părți ale creierului.

Ce cauzează epilepsia lobului temporal?

  •  Cauze necunoscute (reprezintă aproximativ 25% din crizele lobului temporal)
  • Leziuni ale celulelor creierului, care au ca rezultat cicatrici în lobul temporal (numită scleroză temporală mezială sau scleroză hipocampică)
  • Anomalii cerebrale prezente la momentul nașterii, inclusiv hamartoame și malformații ale dezvoltării corticale
  • Leziuni cerebrale cauzate de accidente rutiere, căderi sau orice lovitură în cap
  • Infecții ale creierului, inclusiv abces cerebral, meningită, encefalită și sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA)
  • Afecțiuni ale creierului și anomalii ale vaselor cerebrale, inclusiv tumori cerebrale, accidente vasculare cerebrale, demență și vase de sânge anormale, cum ar fi malformațiile arteriovenoase
  • Factori genetici (antecedente familiale) sau mutații genetice.

Management și tratament:

Tratamentele pentru epilepsia lobului temporal includ medicamente, dietă, intervenții chirurgicale și dispozitive electrice de stimulare a creierului.

Medicamente:

Sunt disponibile multe medicamente pentru tratarea convulsiilor lobului temporal. Medicul dumneavoastră ar putea încerca unul sau mai multe medicamente și doze diferite de-a lungul lunilor pentru a găsi abordarea cea mai potrivită pentru dvs.

  • Până la două treimi dintre persoanele cu epilepsie a lobului temporal au convulsii controlate cu medicamente.
  • Deoarece unele medicamente anticonvulsivante sunt legate de malformații congenitale, informați medicul dacă sunteți însărcinată sau intenționați să rămâneți gravidă.

Dieta keto:

O altă abordare de tratament este o schimbare foarte specifică a dietei. Dieta ketogenă este o dietă bogată în grăsimi și foarte săracă în carbohidrați. Se încearcă uneori, dacă medicamentele nu reușesc să vă controleze crizele.

Interventie chirurgicală:

Intervenția chirurgicală este luată în considerare după ce mai multe încercări de medicație au eșuat sau a fost identificată o tumoră sau o leziune responsabilă pentru convulsii.

  • Dacă un RMN arată scleroza hipocampică în lobul temporal medial și EEG-urile arată că activitatea convulsivă începe în acea zonă, intervenția chirurgicală vă poate vindeca crizele.
  • Lobectomia temporală (îndepărtarea lobului temporal) este cel mai frecvent tip de lobectomie și cea mai frecventă intervenție chirurgicală pentru epilepsie.

Ablația prin laser:

În această procedură, chirurgii folosesc imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) pentru a ghida utilizarea unui laser. Laserul este îndreptat către țesutul cicatricial din regiunea lobului temporal, care provoacă convulsii. Laserul folosește căldură pentru a distruge țesutul, care provoacă convulsii.

Radiochirurgie stereotactică:

Această intervenție chirurgicală implică utilizarea imaginilor computerizate 3D și a fasciculelor de radiații focalizate cu precizie pentru a distruge celulele nervoase, care se aprind greșit și provoacă convulsii.

Stimulatoare electrice ale creierului:

Dacă două sau mai multe medicamente nu au controlat în mod adecvat convulsiile și intervenția chirurgicală nu este o opțiune, o altă opțiune sunt dispozitivele de stimulare. Aceste dispozitive funcționează în același mod ca un stimulator cardiac – monitorizează și răspund la ritmurile anormale ale inimii.

Există trei tipuri de stimulatoare:

1 Stimulator al nervului vag: Acest stimulator este implantat sub pielea peretelui toracic și firele electrice sunt plasate în jurul nervului vag din gât. Nervul vag începe în zona inferioară a creierului și coboară până în abdomen. Stimulatorul oferă creierului explozii electrice intermitente scurte, programate pentru a reduce dezvoltarea crizelor.

2 Dispozitiv de neurostimulare receptiv: Acest dispozitiv monitorizează activitatea undelor cerebrale și emite o explozie electrică pentru a opri sau a scurta o convulsie sau, eventual, pentru a preveni dezvoltarea acesteia. Acest dispozitiv este implantat în craniu, sub scalp.

3 Dispozitiv de stimulare profundă a creierului: Această intervenție chirurgicală implică implantarea unui electrod în creier și plasarea unui dispozitiv stimulator sub piele, în piept. Firul electrodului, ghidat de RMN, este plasat într-o zonă a creierului dvs., unde apar convulsii. Dispozitivul de stimulare trimite semnale către electrod pentru a bloca semnalele de la celulele nervoase, care declanșează o criză.

 

  • Cu cât aveți mai multe convulsii și cu cât le aveți de mai mult timp, cu atât este mai mare riscul de scădere a calității vieții, depresie, anxietate și tulburări de memorie.
  • Medicamentele au succes în controlul convulsiilor la aproximativ 2/3 dintre persoanele cu epilepsie a lobului temporal.
  • Pentru 1/3 dintre pacienți, intervenția chirurgicală ajută aproximativ 70% să nu apară convulsii.
  • Medicamentele nu au succes în controlul convulsiilor la aproximativ 75% dintre persoanele, care au epilepsie lobului temporal mezial.
  • Cu toate acestea, 75% dintre aceste persoane nu au convulsii după o intervenție chirurgicală.
  • Dacă intervenția chirurgicală nu funcționează sau dacă nu sunteți candidat pentru operație, pot fi încercate dispozitivele electrice de stimulare a creierului.

De la Epiexpert:

Dacă aveți epilepsie a lobului temporal, scopul este să nu mai faceți convulsii. Consultarea medicului neurolog la primul semn de convulsii duce la un diagnostic precoce, tratament și cele mai bune rezultate.

  • Medicamentele controlează crizele în cazul majorității.
  • Dacă aveți epilepsie de lob temporal mezial, 75% dintre oameni devin fără convulsii după operație.
  • Cheia pentru gestionarea cu succes a acestei epilepsii este comunicarea excelentă între dumneavoastră și medicul dvs.
  • Asigurați-vă că înțelegeți toate beneficiile și riscurile tuturor opțiunilor de tratament, complicațiile convulsiilor necontrolate și posibilele efecte adverse ale medicamentelor.

Foto: unsplash.com 

0771 323 749 | București 0775 556 655 | Sibiu Ai vreo intrebare? Suna acum!
clinica@epiexpert.ro Scrie-ne un email
Lun-Vin 08-20:00 Clinica e deschisa

Program clinică

Noi te putem ajuta.
Te aşteptăm la noi în clinică

Luni
8.00-20.00
Marți
8.00-20.00
Miercuri
8.00-20.00
Joi
8.00-20.00
Vineri
8.00-20.00
Sâmbătă & Duminică
la cerere
București
Strada Constantin Noica 136, Interfon 1 - București
Sibiu
Str. Gheorghe Soima nr. 8 ap. 2. Sibiu