Epilepsia: De ce să nu iau medicamente OTC fără acordul medicului. În caz de durere ori febră, paracetamolul, ibuprofenul și aspirina sunt ușor accesibile de la farmacie, fără rețetă. Dacă aveți epilepsie, mai întâi întrebați neurologul ce astfel de substanțe puteți să folosiți raportat la medicația dvs. antiepileptică.
Epilepsia: De ce să nu iau medicamente OTC fără acordul medicului
Aspirina:
Aspirina inhibă ireversibil enzimele ciclooxigenază (COX), reducând producția de prostaglandine și tromboxani, exercitând astfel efecte analgezice, antiinflamatoare și antipiretice.
Implicație clinică cu medicația antiepileptică:
- Interacțiunea cu acidul valproic: Dozele zilnice mai mari de 325 mg pot crește concentrațiile plasmatice ale acidului valproic, ducând la intensificarea efectelor farmacologice și la un risc crescut de toxicitate.
- Interacțiunea cu topiramat, zonisamidă și acetazolamidă: Utilizarea concomitentă poate crește riscul de reacții adverse asociate atât aspirinei, cât și acestor medicamente antiepileptice, putând cauza o intensificare a depresiei sistemului nervos central (SNC) și acidoză metabolică.
Ibuprofen:
Epilepsia: De ce să nu iau medicamente OTC fără acordul medicului
Ibuprofenul este un antiinflamator nesteriodian, care inhibă enzimele COX, reducând sinteza prostaglandinelor și, implicit, durerea și inflamația.
Implicație clinică cu medicația antiepileptică:
- Nivelul de acid valproic: Ibuprofenul poate scădea ușor nivelul de acid valproic, reducând potențial eficacitatea acestuia. S-au observat efecte variabile și inconsecvente asupra nivelului de valproat în cazul utilizării altor antiinflamatoare nesteriodiene.
- Nivelul de fenitoină: Ibuprofenul poate crește nivelul plasmatic de fenitoină, amplificând riscul de reacții adverse asociate fenitoinei, precum ataxia (o tulburare a sistemului nervos care oprește corpul să își controleze bine mișcările și echilibrul) și nistagmusul (o afecțiune caracterizată prin mișcări involuntare, rapide și repetitive ale ochilor, care pot fi orizontale, verticale sau circulare)
Se evită dozele zilnice mari (>325 mg) la pacienții tratați cu acid valproic, pentru a preveni toxicitatea.
Se monitorizează apariția unor reacții adverse accentuate în cazul utilizării concomitente cu topiramat, zonisamidă și acetazolamidă.
Se monitorizează periodic concentrațiile de acid valproic pentru a asigura eficacitatea terapeutică.
Se monitorizează concentrațiile de fenitoină pentru a reduce riscul de creștere a acestora și de apariție a reacțiilor adverse.
Paracetamol:
Paracetamolul este un analgezic și antipiretic, care acționează la nivel central prin inhibarea sintezei prostaglandinelor în creier, ameliorând durerea și reducând febra.
Implicație clinică cu medicația antiepileptică:
Metabolism crescut: Medicamentele antiepileptice, precum carbamazepina, fenobarbitalul, primidona și fenitoina, pot induce enzimele hepatice, ducând la un metabolism crescut al paracetamolului. Acest lucru poate reduce eficacitatea medicamentului și poate crește riscul de hepatotoxicitate, în special în cazul administrării unor doze mari și al utilizării regulate.
Lidocaină cu administrare topică:
Lidocaina este un anestezic local, care blochează canalele de sodiu, împiedicând inițierea și conducerea impulsurilor nervoase.
Implicație clinică cu medicația antiepileptică:
Toxicitate la nivelul sistemului nervos central: În cazul utilizării în doze mari, lidocaina poate interacționa cu medicamentele antiepileptice precum fenitoina și fenobarbitalul, crescând riscul de toxicitate la nivelul sistemului nervos central. La acești pacienți, utilizarea sa trebuie să fie prudentă.
Concentrațiile de lidocaină mai mari de 4% pot provoca convulsii.
Foto: unsplash.com