Crizele de absență sunt scurte, apar fără avertisment și durează de obicei câteva secunde. Sunt mai frecvente la copii, dar și adulții pot avea crize de absență. Crizele de absență sunt des confundate cu visarea cu ochii deschiși sau cu lipsa atenției. Medicamentele anticonvulsivante tratează acest tip de criză.
Simptomele crizei de absență sunt temporare, dar vă pot opri din mișcare.
Simptomele crizelor de absență sunt:
- Perioadă scurtă de fixare bruscă a privirii sau „privire goală”.
- Pierderea conștienței.
- Oprirea completă a activității în timpul crizei (cum ar fi vorbitul sau mersul).
- Fâlfâiala ocazională a pleoapelor sau înclinarea capului sau alte mișcări „automate” ale mâinii sau ale gurii (cum ar fi plescăitul buzelor).
După criză, este posibil să:
- Continuați să faceți activitatea, pe care ați încetat să o faceți în timpul crizei.
- Simțiți că ați ratat lucruri, care se întâmplă în jurul dvs.
- Nu observați că nu s-a întâmplat nimic și să vă simțiți treaz și ca și cum ați gândi clar.
- Simptomele crizei de absență pot apărea de mai multe ori pe zi sau, ocazional, timp de săptămâni până la luni.
Crizele de absență, cunoscute anterior sub numele de crize de tip „petit mal”, sunt crize scurte, care vă fac să vă uitați fix și să pierdeți conștientizarea împrejurimilor. De obicei, încep fără avertisment și durează între 3 și 15 secunde.
S-ar putea să fiți în mijlocul unei activități, să vorbiți cu cineva sau să ascultați o conversație, când, brusc, vă opriți. În câteva secunde, vă întoarceți la activitate sau conversație ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Pentru cineva, care nu este familiarizat cu ceea ce se întâmplă în creierul dvs, poate părea că visați cu ochii deschiși, sunteți distras sau neatent, dar de fapt, are loc o criză.
Crizele de absență sunt un tip de criză generalizată. Sunt fie tipice, fie atipice. O criză de absență tipică provoacă doar fixarea privirii și lipsa de conștiență.
Ce este o criză de absență atipică?
Crizele de absență atipice provoacă fixarea privirii, lipsa de conștiență și alte comportamente fizice, cum ar fi clipitul și mișcarea brațelor. De obicei, acestea durează mai mult decât crizele de absență tipice. Crizele de absență atipice apar de obicei împreună cu alte tipuri de crize și afectează mai des copiii, care au dizabilități de învățare și epilepsie severă.
Sunteți conștient în timpul unei crize de absență?
Nu. Nu vei fi conștient în timpul unei crize de absență. Simptomele apar în câteva secunde, așa că perturbarea temporară poate sau nu să interfereze cu o conversație sau o sarcină pe care o făceați, deoarece o puteți relua după ce criza se termină.
Cu toate acestea, dacă două sau mai multe crize au loc aproape una de alta, s-ar putea să pară sau să acționați confuz. De exemplu, în timpul crizei, s-ar putea să nu auziți ce s-a spus într-o conversație.
Ce cauzează crizele de absență?
O creștere bruscă a activității electrice din creier provoacă o criză de absență. Neuronii (celulele nervoase) primesc instrucțiuni greșite și trimit prea multe semnale electrice către diferite părți ale creierului.
- Cercetătorii cred că genetica ar putea juca un rol. Studiile sunt în curs de desfășurare pentru a afla mai multe despre moștenire și genele specifice implicate în crizele de absență.
- Factorii declanșatori sunt lucruri din mediul înconjurător, care pot provoca apariția simptomelor.
- Factorii declanșatori ai crizelor de absență pot fi: șumini strălucitoare, intermitente, respirația profundă și rapidă (hiperventilație).
Care sunt factorii de risc pentru o criză de absență?
Este posibil să aveți un risc mai mare de a avea crize de absență în cazul următoarelor situații:
- Un alt tip de criză.
- Anumite medicamente anticonvulsivante (cum ar fi fenitoina, carbamazepina, gabapentinul ).
- Deși oricine, indiferent de vârstă, poate avea crize de absență, acestea sunt mai frecvente la copii. Vârsta de debut este de obicei între 3 și 13 ani și, în medie, în jurul vârstei de 6 până la 7 ani.
Sunt periculoase crizele de absență?
Crizele de absență nu sunt de obicei periculoase. Sunt de obicei scurte și rareori provoacă convulsii. De exemplu, dacă stați în picioare când are loc o criză de absență, probabil că nu veți cădea. În schimb, veți rămâne pe loc pentru câteva secunde.
Unele persoane raportează că au între 10 și peste 30 de crize de absență pe zi. Frecvența poate ajunge la sute pe zi, în special în rândul copiilor. Acestea pot interfera cu capacitatea dumneavoastră de a învăța și de a vă concentra asupra unei sarcini.
Dar există opțiuni de tratament disponibile, iar medicamentele sunt de obicei eficiente în gestionarea simptomelor.
Mulți copii depășesc crizele de absență până la adolescență. Copiii, care au doar crize de absență, și nu și crize de absență combinate cu alte tipuri de crize au cele mai mari șanse de a le depăși.
Cum pot face diferența între visarea cu ochii deschiși și crizele de absență?
O modalitate rapidă de a vă da seama dacă copilul visează cu ochii deschiși este să vorbiți cu el. Visarea cu ochii deschiși este de obicei cauzată de plictiseală și apare lent. Probabil că va răspunde când îi spuneți ceva.
Dacă copilul are o criză de absență, nu va putea să răspundă în timpul crizei. Lipsa de atenție apare brusc și nu poate fi întreruptă.
Medicamentele anticonvulsivante, date de medicul neurolog, au de obicei succes în reducerea simptomelor, astfel încât să vă puteți simți pe deplin prezent.
Foto: unsplash.com