Epilepsia: Ce sunt urgențele convulsive? Majoritatea convulsiilor durează mai puțin de 2 minute și se opresc de la sine. Unele persoane experimentează și status epileptic.
Epilepsia: Ce sunt urgențele convulsive?
Mulți oameni cu epilepsie au un control bun al convulsiilor, dar una din trei persoane cu epilepsie nu are acest control și continuă să sufere convulsii. Unele persoane au doar convulsii ocazionale, altele pot avea convulsii frecvente.
Există un grup mic, care experimentează convulsii severe. Aceste convulsii sunt considerate o urgență deoarece:
- pot fi mai lungi decât de obicei (convulsii prelungite) sau
- pot apărea în scurt timp, una după alta (convulsii grup), cu recuperare puțină sau deloc între ele.
Ambele situații pot duce la o stare medicală numită status epilepticus. Toate aceste situații sunt considerate urgențe convulsive și pot produce leziuni cerebrale sau chiar la deces, dacă nu sunt tratate rapid.
Ce este statusul epileptic?
Epilepsia: Ce sunt urgențele convulsive?
Statusul epileptic (SE) este o criză prelungită sau continuă, care durează mai mult de 5 minute sau grupuri de crize (crize care apar în mod repetat) fără recuperare completă între ele.
Deși orice tip de criză, convulsivă sau non-convulsivă, poate deveni status epileptic, crizele convulsive (tonico-clonice) sunt cea mai gravă formă și prezintă un risc mai mare de complicații.
Indiferent de tipul de criză, statusul epileptic (SE) este considerată o urgență medicală și poate pune viața în pericol sau poate avea consecințe pe termen lung, dacă nu este tratată rapid.
Studiile arată că este puțin probabil ca o criză prelungită sau grupată să se oprească după 5-10 minute (fără administrarea medicamentelor), iar cel mai bun rezultat este atunci când o medicație pentru crize de urgență poate fi administrată cât mai curând posibil.
Cu cât se administrează medicația mai devreme, cu atât este mai probabil – crizele să se oprească și cu atât rezultatul este mai bun pentru persoana afectată. Acesta este motivul pentru care unor persoane li se prescriu medicamente de urgență, care trebuie administrate de îngrijitori, în afara spitalului, înainte de sosirea unei ambulanțe.
Cauzele statusului epileptic:
Status epilepticus (SE) poate apărea la persoanele cu și fără epilepsie:
- Uneori este prima criză epileptică, pe care persoana a avut-o vreodată, alteori este cauzată de o afecțiune medicală sau se poate întâmpla cuiva cu epilepsie sau cu un sindrom de epilepsie.
- Până la 5% dintre adulți și 10-25% dintre copiii cu epilepsie vor avea un episod de status epileptic (SE).
Principalele cauze ale SE sunt epilepsia, convulsiile febrile și accidentul vascular cerebral, dar există multe alte cauze:
- Leziuni cerebrale
- Niveluri scăzute de medicamente anticonvulsivante sau sevraj sau modificări ale medicamentelor anticonvulsivante
- Sindroame epileptice specifice
- Boală gravă, infecție sau sepsis
- Boală – malarie, encefalită, tumoră cerebrală, demență
- Intoxicație sau sevraj alcoolic
- Cauză necunoscută
Efectele statusului epileptic:
Epilepsia: Ce sunt urgențele convulsive?
Statusul epileptic (SE) poate apărea cu orice tip de criză, poate fi convulsivă sau non-convulsivă.
Simptomele vor depinde de tipul de criză și pot varia de la apariția vagă și confuză (non-convulsivă) la spasme musculare mai grave (convulsive) și pierderea conștienței.
Efectele pe termen scurt pot provoca modificări corporale, care se agravează cu cât crizele durează mai mult. Acestea sunt – creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, bătăi neregulate ale inimii și modificări ale nivelului de zahăr din sânge (glicemiei).
Efectele pe termen lung ale statusul epileptic depind de cauză și de durata crizelor. Crizele, care durează mai mult de 60 de minute și sunt convulsive, sunt asociate cu rezultate mai slabe.
Unele efecte pe termen lung ale statusului epileptic:
- Dificultăți de memorie și învățare
- Leziuni permanente ale creierului
- Crize continue
Medicație pentru convulsii în afara spitalului:
Medicația de urgență pentru convulsii este prescrisă persoanelor, care au avut sau sunt susceptibile de a avea episoade de status epileptic sau convulsii prelungite sau grupate.
Aceste medicamente pot fi administrate în cadrul comunității. Sunt ușor de administrat și acționează rapid, cu intenția de a opri o convulsie sau pentru a preveni complicațiile înainte ca aceasta să progreseze spre status epileptic.
- În afara spitalului, medicamentul se administrează fie prin picături, fie prin spray în nas (intranazal), fie între dinți și obraz (bucal).
- Când este administrat în acest mod, este absorbit în fluxul sanguin prin membranele mucoase.
- Datorită ușurinței de administrare, acestea pot fi administrate de familie sau de îngrijitori din comunitate.
Medicamentele sunt de obicei benzodiazepine – un grup de medicamente cunoscute sub numele de sedative, care au un efect calmant asupra creierului:
- sunt ușor de administrat în afara spitalului
- se absorb ușor prin membranele mucoase
- acționează rapid
- sunt foarte eficiente
Scopul medicamenteleor de urgență:
- opresc convulsiile prelungite sau grupate
- previn convulsiile epileptice
- protejează creierul prin scurtarea duratei convulsiilor
- protejează calitatea vieții prin prevenirea potențialelor leziuni ale creierului
- reduc perturbările vieții de zi cu zi și perioadele lungi de spitalizare
În multe situații, tratamentul timpuriu în afara spitalului poate opri convulsiile și poate preveni progresia către convulsii epileptice și necesitatea unei spitalizări lungi.
Cu cât o criză critică durează mai mult, cu atât poate fi mai greu de oprit.
Deoarece majoritatea urgențelor convulsive apar în comunitate, tratamentul pre-spitalicesc eficient se bazează pe utilizarea medicamentelor cu absorbție rapidă și ușor de administrat.
Dovezile tot mai numeroase susțin utilizarea benzodiazepinelor non-intravenoase în mediul extraspitalicesc.
Medicamentele pentru crizele critice de urgență sunt de obicei foarte eficiente, dar dacă nu funcționează și crizele continuă sau apar complicații, atunci va fi necesar un tratament medical de urgență la spital.
Un plan pentru crize critice și urgențe:
Există adesea nevoia de a avea un plan formalizat dacă o criză critică, care are loc în afara mediului casnic, cum ar fi la școală sau la locul de muncă. Acestea sunt denumite planuri de gestionare a epilepsiei.
Un plan de gestionare a epilepsiei este un document, care oferă informații esențiale oricui ar putea ajuta pe cineva, care are o criză critică – fie că este vorba de familie, prieteni, îngrijitori, profesori, colegi sau alți profesioniști implicați.
Acesta ajută îngrijitorii din toate mediile, oferind acces rapid la informații despre cum să gestioneze crizele critice și urgențele convulsive, tratamente, prim ajutor în caz de convulsii și siguranță specifice persoanei cu epilepsie, pe care o îngrijesc.
- Reduce impactul convulsiilor asupra vieții de zi cu zi și a riscului de rănire.
- Un plan de gestionare a epilepsiei are ca scop asigurarea că persoanele potrivite știu ce să facă, când apare o criză. Acesta oferă tuturor o direcție clară și liniște sufletească.
- Când o persoană este susceptibilă de a avea convulsii prelungite sau grupate, va avea și o prescripție medicală de urgență și un plan, care să însoțească planul de gestionare a epilepsiei.
Specialistul dumneavoastră va redacta prescripția medicală de urgență.
Vorbim la consultație și despre planul de urgență.
Foto: unsplash.com