Epilepsia: Ce e rezistenta la insulină? Când mancati, corpul transformă acele alimente în glucoza, in sange.
Insulina este un hormon eliberat de pancreas, care spune celulelor să deschidă poarta glucozei din sange și să o transforme în energie.
- În cazul rezistentei la insulină, celulele nu reacționează și nu se deschid poarta, rezultând un exces de zahăr (glucoza) în sânge.
- Pancreasul încearca să regleze glicemia, producând din ce în ce mai multă insulină până când se epuizează și nu mai poate produca insulină.
- Drept urmare, nivelul de glucoza din sânge (glicemia) creste până la punctul de a fi în intervalul diabetic.
Cine face rezistanta la insulina?
Oricine poate deveni rezistent la insulină.
- În special, persoanele cu exces de greutate prezintă un risc mai mare, comparativ cu populația generală.
- Riscul este crescut și mai mult în cazul antecedentelor familiale de diabet zaharat de tip 2, la persoanele de peste 45 de ani, la fumatori, daca luati medicamente de tipul steroizi, antipsihotice și medicamente impotriva HIV.
Există și alte afecțiuni medicale asociate cu rezistența la insulină, cum ar fi apneea obstructivă în somn, steatohepatita, sindromul ovarelor polichistice, cunoscut și sub numele de PCOS, sindromul Cushing și sindroamele de lipodistrofie.
Sindroamele de lipodistrofie sunt afecțiuni, care determina pierderi anormale de grăsime. Așadar, prezența unei cantități prea mari sau insuficiente de țesut adipos în organism poate fi asociată cu rezistența la insulină.
Care sunt simptomele?
Foarte des, persoanele cu rezistență la insulină nu prezintă niciun simptom. De obicei, aceasta este detectată de medic în timpul unui examen medical anual sau al unor analize de sânge de rutină.
Există câteva semne de rezistență la insulină pe care medicul dumneavoastră le poate căuta. Acestea sunt:
- talie de peste 100 cm la bărbați și o talie de peste 89 cm la femei
- excrescențe cutanate sau pete de piele catifelată și închisă la culoare, numite acanthosis nigricans
- valoarea tensiunii arteriale de 130 peste 80 sau mai mare
- un nivel de glucoză à jeun (dimineata, pe nemancate) egal sau mai mare de 100 de miligrame pe decilitru
- un nivel al glicemiei egal sau mai mare de 140 de miligrame pe decilitru la două ore după un test de încărcare cu glucoză
- hemoglobina glicozilata între 5,7% și 6,3%
- un nivel al trigliceridelor à jeun (pe namancate) peste 150 de miligrame pe decilitru.
- un nivel de colesterol HDL sub 40 de miligrame pe decilitru la bărbați și un nivel de colesterol HDL sub 50 de miligrame pe decilitru la femei.
Cum se diagnostichează?
Dacă medicul dumneavoastră observă aceste simptome, acesta poate efectua un examen fizic și o varietate de analize de sânge. Concludenta este analiza numita hemoglobina glicozilata, care arata valorile medii ale glicemiilor in ultimele 3 luni.
Cum se tratează?
Inversarea rezistenței la insulină și prevenirea diabetului de tip 2 sunt posibile prin schimbări ale stilului de viață, care inseamna dieta controlata si miscare, si medicație.
- Pierderea în greutate prin mijloace drastice poate fi periculoasă și contraproductivă.
- Dieta inseamna proteine slabe din pui fara piele, proteine din peste, legume, fructe, cereale integrale.
- Chiar dacă învingerea permanentă a rezistenței la insulină nu este întotdeauna posibilă, vă puteți ajuta organismul să fie mai receptiv la insulină.
Legatura dintre rezistenta la insulina si epilepsie:
Cercetările neurologice emergente dezvăluie o legătură bidirecțională între rezistența la insulină și epilepsie.
- Disfuncția metabolică din creier perturbă utilizarea energiei și stabilitatea canalelor ionice, scăzând pragul convulsivant.
- Stresul metabolic sever cauzat de convulsiile recurente poate declanșa sau agrava rezistența sistemică la insulină.
Tratamentele, care îmbunătățesc sensibilitatea la insulină, cum ar fi dieta ketogenică și medicamentele pentru diabet, cum ar fi metforminul, sunt din ce în ce mai studiate pentru beneficiile lor anticonvulsivante și capacitatea de a restabili homeostazia neurometabolică.
Gestionarea glicemiei este vitală. Atât hiperglicemia (nivel ridicat de zahăr din sânge), cât și hipoglicemia (nivel scăzut de zahăr din sânge) pot declanșa sau agrava convulsiile.
Vorbeste cu medicul neurolog si despre rezistenta la insulina.