Epilepsia: Ce au în comun creierul cu inima? Deși neurologia și cardiologia sunt specialități distincte, creierul și inima au multe în comun: celule specializate, semnalizare electrică, mecanisme de autoreglare și un consum energetic ridicat. Există, de asemenea, o legătură strânsă între funcția neurologică și cea cardiacă.
Epilepsia: Ce are în comun creierul cu inima?
Relațiile dintre epilepsie și afecțiunile cardiace devin tot mai clare.
- Persoanele cu epilepsie prezintă un risc crescut de boli cardiace, hipertensiune arterială, fibrilație atrială și hiperlipidemie (grăsimi crescute în sânge).
- În sens invers, persoanele cu boli cardiovasculare și factori de risc asociați prezintă un risc sporit de a dezvolta epilepsie – iar acest risc depășește simpla asociere cu accidentul vascular cerebral.
- Datele provenite din studiul ”Framingham Heart Study” indică faptul că hipertensiunea arterială reprezintă un factor de risc pentru epilepsia cu debut tardiv.
- Persoanele care suferă de anumite tipuri de cardiopatii congenitale prezintă, de asemenea, un risc crescut de epilepsie. În unele cazuri, consecințele cardiace și cele neurologice au o origine genetică comună: de exemplu, anumite mutații genetice provoacă canalopatii care pot afecta atât creierul, cât și inima. Canalopatiile sunt boli cauzate de funcționarea defectuoasă a canalelor ionice sau a proteinelor care le reglează.
Ce fac convulsiile în timp?
Epilepsia: Ce au în comun creierul cu inima?
- În timp, convulsiile pot afecta structura și funcția inimii, sporind riscul de probleme cardiovasculare, inclusiv riscul de moarte cardiacă subită. Acesta este conceptul de „inimă epileptică”.
- În comparație cu persoanele, care nu suferă de epilepsie, starea de sănătate cardiovasculară a celor cu această afecțiune este fundamental diferită.
Inima și epilepsia:
Cea mai frecventă cauză a morții subite cardiace în populația generală este fibrilația ventriculară, care duce la stop cardiac. Persoanele cu epilepsie prezintă un risc de moarte subită cardiac aproape trei ori mai mare comparativ cu populația generală.
Există ipoteza conform căreia crizele epileptice cronice – precum și medicamentele antiepileptice – afectează inima și vascularizația coronariană (vasele coronare hrănesc mușchiul cardiac). Așa apar disfuncții electrice și mecanice.
„Inima epileptică” suferă deteriorări din cauza:
- Episoadelor repetate de hipoxemie. Hipoxemia reprezintă un nivel scăzut de oxigen în sângele arterial, de obicei sub o saturație de 95%, iar valorile sub 90% indică o urgență medicală
- Din cauza efectelor toxice ale hormonilor de stres (precum adrenalina) eliberate în timpul crizelor.
- Din cauza aterosclerozei accelerate – fenomen care poate fi parțial asociat cu utilizarea medicamentelor antiepileptice, care blochează canalele de sodiu.
Crizele epileptice, în special cele tonico-clonice generalizate, impun cerințe energetice intense sistemului cardiovascular.
- În timpul unei crize, aportul de oxigen către inimă scade.
- Totodată, inima este expusă la catecolamine (hormoni de stres), care „pot practic să paralizeze temporar activitatea cardiacă” (fenomen de „uimire” miocardică). Atunci când se măsoară fracția de ejecție – procentul de sânge expulzat la fiecare bătaie a inimii – aceasta poate scădea de la nivelul normal de 60% la 40%.
- Nivelurile de catecolamine rămân ridicate în perioada post-ictală (după criză)
- Un studiu efectuat pe 30 de pacienți monitorizați simultan prin video-EEG și electrocardiogramă (EKG) a relevat valori crescute ale markerilor sanguini de stres cardiac la 25% dintre pacienți, aceștia neavând simptome clinice evidente.
- Studiile pe animale sugerează, de asemenea – crizele modifică în timp expresia canalelor ionice cardiace, creând o predispoziție potențială pentru aritmii.
Instrumente pentru evaluarea riscului cardiovascular în epilepsie:
Pe lângă istoricul clinic, evaluarea riscului cardiovascular la persoanele cu epilepsie poate începe cu o electrocardiogramă (EKG) de rutină.
- Pentru perioade de înregistrare mai lungi, se pot utiliza un monitor Holter, capabil să colecteze date pe parcursul a câteva zile sau chiar săptămâni.
- E necesară ecografia cardiacă de control.
- Dar și evaluarea riscului de ateroscelroză.
- Cercetările privind profilul cardiovascular al persoanelor cu epilepsie au demonstrat că ateroscleroza accelerează procesul de îmbătrânire a inimii cu 10 până la 20 de ani. Astfel, o persoană în vârstă de 40 de ani, care suferă de epilepsie cronică, poate avea o inimă echivalentă cu cea a unei persoane de peste 50 de ani.
Foto: unsplash.com