Convulsiile febrile. Intervalul de vârstă în care apar convulsiile febrile este între 3 luni și 5 sau 6 ani. Copiii pot avea convulsii, când au febră mare. Acestea se numesc convulsii febrile și apar la 2% până la 5% dintre toți copiii (2 până la 5 din 100 de copii).
Convulsiile febrile
Există o ușoară tendință ca acestea să fie ereditare. Dacă părinții, frații sau surorile unui copil sau alte rude apropiate au avut convulsii febrile, este mai probabil ca acesta să le aibă.
- Uneori, convulsia apare „pe neașteptate” înainte de a vedea că este bolnav copilul.
- Febra poate începe în tăcere la un copil anterior sănătos.
- O convulsie poate fi primul semn, care alertează familia că este bolnav copilul.
Ce tipuri de convulsii febrile există?
Convulsiile febrile
Un tip de convulsii febrile este considerat „simplu”, dacă îndeplinește toate criteriile următoare:
- Convulsii generalizate la nivelul întregului corp
- Durează mai puțin de 15 minute
- Nu mai mult de o dată într-o perioadă de 24 de ore
Celelalte tipuri de convulsii febrile sunt considerate „complexe sau complicate” dacă au oricare dintre următoarele caracteristici:
- Criza începe focal, cu o parte a corpului mișcându-se independent de celelalte
- Durează mai mult de 15 minute
- Apar de mai multe ori într-o perioadă de 24 de ore
Ce teste trebuie făcute?
Cea mai importantă întrebare la care trebuie să răspundeți este: „Care este cauza febrei?”
- Criza a trecut, orice copil mic, care are o criză cu febră, trebuie consultat de un medic pentru a exclude o infecție cerebrală, cum ar fi meningita.
- Pot fi necesare analize de sânge.
- O puncție lombară poate fi necesară în unele cazuri, dacă medicul dumneavoastră suspicionează meningita.
Cum sunt tratate crizele febrile?
Convulsiile febrile nu pot fi prevenite cu medicamente pentru reducerea febrei, cum ar fi paracetamolul sau ibuprofenul. Aceste medicamente pot face un copil febril să se simtă mai bine, dar nu previn convulsiile febrile.
În timpul unei convulsii:
Convulsiile febrile
- Așezați copilul pe o parte pe o suprafață protejată și urmăriți cu atenție.
- Monitorizați timpul. Dacă convulsia durează mai mult de 5 minute, sunați la 112 sau duceți copilul la o cameră de urgență.
- Aflați mai multe despre primul ajutor în caz de convulsii
Majoritatea copiilor, care au convulsii febrile, nu necesită tratament zilnic cu medicamente anticonvulsivante.
- Cu toate acestea, copiilor, care au antecedente de convulsii febrile prelungite și celor care locuiesc în zone mai îndepărtate, cu acces limitat la îngrijiri medicale prompte, ar trebui să li se administreze medicamente de urgență.
- Un medicament de urgență este conceput pentru a opri rapid convulsiile. Acesta e destinat utilizării în anumite situații, nu zilnic.
- Exemple de medicamente de urgență- diazepam, midazolam.
- 3 din 10 copii tratați cu diazepam au efecte secundare supărătoare, cum ar fi somnolență, iritabilitate și coordonare deficitară, care pot dura câteva zile.
- Dacă copilul dumneavoastră are convulsii febrile frecvente, discutați cu echipa medicală despre cea mai bună abordare pentru a preveni sau trata convulsiile.
Care este perspectiva?
Copiii, care au prima criză febrilă înainte de a împlini un an, jumătate vor avea cel puțin încă una.
Copiii, care au peste 1 an când apare prima criză, aproximativ 1 din 4 vor avea mai multe.
Perspectiva pe termen lung este însă excelentă. Cei mai mulți copii, care suferă de convulsii febrile, nu vor mai avea convulsii legate de febră după vârsta de 5 ani.
Care sunt riscurile de a dezvolta epilepsie ulterior?
Riscurile cresc dacă:
- Există probleme de dezvoltare a copilului înainte de criza febrilă
- Apar crize febrile complexe sau complicate, care durează mai mult de 15 minute, mai mult de o criză în 24 de ore sau crize în care este afectată doar o parte a corpului
- Crize fără febră la un părinte, un frate sau o soră
Dacă cel mic nu are niciunul dintre acești factori de risc, riscul de a dezvolta epilepsie ulterior este de 1% – 2% (1 sau 2 din 100). Acest lucru este similar cu riscul de a dezvolta epilepsie de către orice alt copil.
Copiii cu unul dintre factori de risc de mai sus au un risc de 2,5% (1 din 40) de epilepsie ulterior.
Pentru copiii cu 2 sau 3 factori de risc, riscul de a dezvolta epilepsie ulterior variază de la 5% (1 din 20) la peste 10% (mai mult de 1 din 10).
În cazuri rare, crizele febrile care durează mai mult de 30 de minute pot provoca țesut cicatricial în lobul temporal al creierului. La unii dintre acești copii, se dezvoltă epilepsie cronică.
Foto: unsplash.com