Inteligența nu este controlată de un singur „centru de inteligență” din creier. Provine dintr-o rețea de zone cerebrale interconectate, care lucrează împreună.
În loc de un singur „punct IQ” din creier, medicii și psihologii spun că mai multe regiuni contribuie la abilitățile noastre de rezolvare a problemelor și de raționament.
Acest lucru are o importanță practică – de la interpretarea scanărilor cerebrale până la înțelegerea modului în care leziunile sau dezvoltarea ar putea afecta inteligența.
Inteligența se bazează pe rețele.
Inteligența ca rețea cerebrală:
Un model principal, teoria integrării parieto-frontale (P-FIT), spune că inteligența depinde de cât de bine își integrează activitatea diferitele regiuni ale creierului.
În această perspectivă, rețelele la scară largă, care conectează zone ale lobilor frontali și parietali, împreună cu părți ale lobilor temporali și cortexului cingular, formează baza biologică a inteligenței umane.
- O astfel de rețea este rețeaua cu solicitări multiple a creierului, un set de regiuni cerebrale frontale și parietale, care devin active în timpul multor sarcini dificile.
- Studiile arată că această rețea fronto-parietală funcționează ca un sistem integrat, cu părțile sale sincronizate atunci când ne implicăm în rezolvarea unor probleme complexe.
- Într-un studiu RMN funcțional amplu, persoanele cu inteligență mai mare au prezentat o activare mai mare a acestei rețele fronto-parietale în timpul rezolvării problemelor, iar deteriorarea zonelor fronto-parietale este selectiv legată de scăderea capacității de rezolvare a problemelor.
Regiuni cheie ale creierului implicate în inteligență:
Deși nicio regiune nu „controlează” inteligența singură, anumite zone ale creierului joacă roluri deosebit de importante în cadrul rețelei mai largi. Aceste zone sunt:
Cortexul prefrontal (lobii frontali)
Cortexul prefrontal este esențial pentru planificare, luarea deciziilor și memoria de lucru.
Lobii parietali
Regiunile parietale se specializează în procesarea și integrarea informațiilor. Acestea gestionează inputul senzorial (cum ar fi informațiile vizual-spațiale) și ajută la abstractizarea tiparelor. De exemplu, cortexul parietal ajută la combinarea datelor vizuale și a cunoștințelor anterioare pentru a înțelege relațiile – util în geometrie sau la asamblarea unui puzzle.
Lobii temporali
Lobii temporali sunt esențiali pentru stocarea memoriei și înțelegerea limbajului. Aceștia contribuie mai mult la înțelegerea vocabularului, la reamintirea informațiilor factuale sau la înțelegerea limbajului. În esență, lobii temporali acționează ca o vastă bibliotecă de cunoștințe și semnificații; cu cât devenim mai inteligenți în ceea ce privește faptele și limbajul învățate, cu atât ne bazăm mai mult pe aceste regiuni.
Lobii occipitali
Lobii occipitali procesează informații vizuale. Deși nu sunt „centre de gândire” în sine, ei oferă baza vizuală pentru multe sarcini cognitive. De fapt, imagistica cerebrală a descoperit că până și zonele vizuale se activează în timpul sarcinilor de raționament, în special în timpul sarcinilor, care implică analiza tiparelor sau puzzle-uri spațiale.
Dincolo de cortex: Alte zone care contribuie
Cerebelul
Cerebelul este cel mai bine cunoscut pentru coordonarea mișcărilor și a echilibrului. Cu toate acestea, contribuie și la cunoaștere – în special la sincronizarea și secvențierea gândurilor. Gândiți-vă la el ca la un mecanism care ajută la „netezirea” operațiunilor mentale, la fel cum reglează fin mișcările fizice.
Pe scurt, cerebelul susține inteligența prin menținerea proceselor noastre mentale bine sincronizate și coordonate.
Talamus
Talamusul este o structură din creierul profund, care acționează ca o stație centrală de releu. Acesta primește semnale de la diverse simțuri și din diferite regiuni ale creierului, apoi le trimite acolo unde trebuie să ajungă. Făcând acest lucru, talamusul ajută la reglarea atenției și a stării de alertă – practic, hotărând ce informații sunt suficient de importante pentru a fi transmise pentru o procesare superioară.
Ganglionii bazali
Ganglionii bazali sunt cunoscuți în mod tradițional pentru rolul lor în mișcare (afectați în boala Parkinson). Dar contribuie semnificativ și la funcțiile cognitive, cum ar fi învățarea, recunoașterea tiparelor și formarea obiceiurilor.
Ganglionii bazali lucrează cu cortexul frontal în învățarea bazată pe feedback – de exemplu, învățarea din încercări și erori sau recunoașterea unei secvențe sau categorii prin repetiție.
Mai mult, formează circuite cu cortexul care influențează gândirea de ordin superior; studiile au descoperit implicarea ganglionilor bazali în atenție, limbaj și chiar planificare și raționament logic.
Aceste structuri subcorticale oferă substructura inteligenței – direcționând informațiile și reglând fin învățarea regulilor și a modelelor, care stau la baza comportamentului inteligent.
Conectivitatea susține inteligența creierului:
- Inteligența depinde de rețele de regiuni ale creierului. Conexiunile dintre acestea devin cruciale.
- Aceste conexiuni trec prin tracturile de substanță albă – fascicule de fibre nervoase, care acționează ca firele creierului.
- Substanța albă bine mielinizată permite semnalelor să circule rapid și fiabil, la fel ca o rețea de internet de mare viteză, care leagă computerele.
- Cercetările arată că integritatea substanței albe este vitală pentru o comunicare eficientă între regiuni și susține direct performanța cognitivă.
- Persoanele cu o substanță albă mai coerentă procesează adesea informațiile mai rapid și obțin scoruri mai mari la anumite teste cognitive, deoarece rețelele lor cerebrale schimbă informații fără blocaje.
Testele de IQ evaluează în principal abilitățile analitice și de rezolvare a problemelor – logica, matematica, raționamentul verbal, capacitatea spațială și memoria. Nu surprind creativitatea, inteligența practică (gestionarea problemelor din lumea reală) sau inteligența emoțională (gestionarea emoțiilor și a relațiilor).
Inteligența este multifațetată.
Un IQ ridicat nu înseamnă că cineva nu are slăbiciuni, iar un IQ scăzut nu înseamnă că îi lipsesc abilități valoroase.
Foto: unsplash.com