Cauze neurologice ale amețelilor. Când lumea începe să se învârtă sau pământul pare că se mișcă sub picioarele dvs., prima presupunere este aproape întotdeauna aceeași: „Trebuie să fie o infecție a urechii interne”. Deși problemele urechii interne sunt frecvente, ele sunt departe de a fi singura explicație.
Realitatea este că mulți oameni trec cu vederea cauzele neurologice ale amețelilor, care nu își au originea în ureche, ci în creierul în sine.
Simțul echilibrului este o conversație complexă între ochi, urechea internă și creier. Creierul – procesorul central – nu poate interpreta corect aceste semnale? Vă simțiți amețit, instabil sau dezorientat. Ignorarea acestor simptome poate fi riscantă.
Dezechilibrul inexplicabil este frecvent un semn de avertizare al unor probleme subiacente, cum ar fi migrenele, problemele de circulație sau chiar afecțiunile neurodegenerative incipiente.
Intervenția neurologului este esențială.
De ce amețeala nu este întotdeauna o problemă a urechii?
Pentru a înțelege când amețeala provine din creier, este util să vă gândiți la corpul dumneavoastră ca pe un sistem informatic. Urechile interne sunt camerele, care captează mișcarea. Creierul este software-ul, care procesează acel flux de informații. Puteți avea camere perfecte, dar dacă software-ul are erori, imaginea va fi totuși distorsionată. Acesta este „vertijul central”.
Spre deosebire de senzația ascuțită, de rotire, a unei infecții a urechii, amețeala legată de creier se simte diferit. Se poate manifesta ca o senzație de legănat, plutire sau senzație de „beție” fără a consuma alcool.
Aceste simptome apar atunci când cerebelul (centrul echilibrului) sau trunchiul cerebral sunt afectate. O investigație completă a amețelilor și a dezechilibrului este esențială pentru a distinge între o problemă inofensivă a cristalelor auriculare (otoliții din ureche) și ceva complex, cum ar fi:
- Migrene vestibulare: Aceasta este una dintre cele mai frecvente cauze de amețeli la adulții mai tineri. Este o migrenă care afectează centrul echilibrului, în loc să provoace doar durere.
- Probleme cerebrovasculare: Fluxul sanguin deficitar către partea din spate a creierului poate provoca amețeli trecătoare, care uneori pot fi un semn de avertizare pentru riscul unui accident vascular cerebral.
- Boli demielinizante: Afecțiuni precum scleroza multiplă pot provoca leziuni la nivelul nervilor, care transmit semnalele de echilibru.
Diagnosticul precoce este cheia. Atunci când detectăm aceste probleme din timp, le putem gestiona eficient, prevenind daunele pe termen lung și restabilind încrederea în propriul corp.
Vertij central vs. vertij urechii interne: Diferențe cheie pe care pacienții ar trebui să le cunoască
Distincția dintre o problemă la nivelul urechii (periferică) și o problemă la nivelul creierului (centrală) este primul pas către recuperare. Deși ambele sunt inconfortabile, ele se prezintă de obicei cu modele diferite.
Iată principalele diferențe la care trebuie să fiți atenți:
- Tipul de senzație: Vertijul urechii interne este de obicei violent și rotațional – simțiți că vă învârtiți în cerc. Vertijul central este mai puțin intens, dar mai constant. Pacienții îl descriu frecvent ca o instabilitate vagă, o senzație de legănat sau o senzație de a fi împins într-o parte.
- Factorii declanșatori și durata: Problemele urechii interne sunt declanșate de poziții specifice ale capului (cum ar fi rostogolirea în pat) și durează câteva secunde sau minute. Amețelile legate de creier sunt de obicei constante, durează zile sau săptămâni și nu sunt întotdeauna declanșate de mișcare.
- Simptomele însoțitoare: Acesta este cel mai important semnal de alarmă. Problemele urechii interne sunt de obicei însoțite de pierderea auzului sau tinitus. Vertijul central este adesea însoțit de „vecini neurologici” – simptome precum vedere dublă, vorbire neclară, slăbiciune la un membru sau incoordonare severă.
- Capacitatea de a sta în picioare: În cazul vertijului urechii interne, s-ar putea să vă împiedicați, dar de obicei puteți merge dacă vă concentrați. În cazul vertijului central, statul în picioare sau mersul fără sprijin poate părea imposibil din cauza pierderii severe a coordonării.
Dacă nu este urechea, ce este?
Iată câțiva dintre cei mai frecvenți vinovați neurologici pe care îi identificăm:
- Migrenă vestibulară: Nu este nevoie întotdeauna de o durere de cap pentru a avea o migrenă. Mulți pacienți se confruntă cu „migrene silențioase”, în care vertijul este principalul simptom, adesea declanșat de stres, lumini sau anumite alimente.
- Insuficiență vertebrobazilară: Aceasta se referă la reducerea fluxului sanguin către partea din spate a creierului. Este frecventă la adulții în vârstă cu hipertensiune arterială sau diabet și poate provoca amețeli temporare la privirea în sus sau la întoarcerea capului.
- Ataxia cerebeloasă: Cerebelul controlează abilitățile motorii fine. Dacă această zonă degenerează sau se inflamează, pacienții prezintă stângăcie și mers poticnit, cu baza largă.
- Ischemie a vaselor mici: Modificări minuscule, adesea silențioase, ale substanței albe a creierului se pot acumula în timp, perturbând căile care vă ajută să vă mențineți echilibrul.
Când să consultați un neurolog pentru amețeli:
Semne de avertizare pe care nu ar trebui să le ignorați:
Știm că este tentant să „așteptați și să vedeți”, sperând că amețelile vor trece. Cu toate acestea, problemele de echilibru sunt rareori ceva ce ar trebui ignorat, mai ales pe măsură ce îmbătrâniți.
În timp ce o scurtă amețeală cauzată de ridicarea prea rapidă în picioare este de obicei inofensivă, simptomele persistente necesită un consult specialist.
Ar trebui să programați o întâlnire cu un neurolog pentru probleme de echilibru dacă aveți:
- Amețeli cu slăbiciune sau amorțeală: Dacă amețelile sunt însoțite de furnicături la nivelul feței, brațelor sau picioarelor.
- Tulburări de vedere: Vedere dublă sau pierderea vederii la un ochi, alături de vertij.
- Modificări ale vorbirii sau înghițirii: Vorbirea neclară sau dificultățile la înghițire sunt semne urgente ale unei probleme neurologice centrale.
- Instabilitate persistentă: Dacă simțiți că mergeți pe o barcă, chiar și atunci când sunteți pe teren solid.
- Simptome declanșate de mers: Dacă sunteți amețit în mod specific la mers, este necesară o evaluare neurologică pentru a evalua ataxia sau tulburările de mers.
Amețeala provocată de urechea internă:
Amețeala (vertijul) este cauzată frecvent de probleme la nivelul urechii interne, care afectează echilibrul. În urechea internă, se acumulează lichid, se declanșează inflamația – într-o infecție, spre exemplu. Poate apărea vertij, cauzat astfel de urechea internă.
Vertijul – adică senzația rotatorie – înseamnă să se rotească casa cu mine. Simt că se învârte casa cu mine, dar pot să îmi țin cât de cât echilibrul. Aceste amețeli au drept cauză urechea internă.
- Dacă doar se învârte casa cu noi, ne oprim. Refacem mișcarea și ne dăm seama că amețeala e doar pe o parte. Și avem o parte, pe care nu amețim. Amețeala e rezolvabilă la ORL.
- În urechea internă, găsim un lichid endo-limfatic, care este comun atât urechii interne, partea de auz, cât și urechii interne, partea vestibulară (care menține echilibrul).
- Otoliții, adică pietricelele care stau în urechea internă, partea vestibulară, sunt proiectați să spună capului în ce parte se mișcă. Dacă nu stau acolo, unde au fost programați, o ureche dă o informație, cealaltă altă informație. Creierul e zăpăcit și apare amețeala.
- Aceste pietricele sunt din calciu. Dacă nu aveți suficientă vitamina D în sânge, pot să apară amețeli.
- Dacă nu vă mișcați și stați în fața unui ecram 8-10 ore, de asemenea, pot apărea amețeli, determinate de urechea internă. Otoliții sunt proiectați ca senzori de mișcare. Dacă nu vă mișcați, acești otoliți nu se mișcă, ci se lipesc unii de alții, apare amețeala.
- Amețeala cauzată de urechea internă presupune repoziționarea otoliților din ureche, prin mișcări controlate, executate de medicul ORL.
Ce este vertijul epileptic?
Epilepsia. Vertijul epileptic
Vertijul epileptic nu are legătură cu otoliții din urechea internă. Este cauzat de activitea electrică anormală în creier. Apar impulsuri electrice neregulate în părți ale cortexului, cunoscute sub numele de sistem vestibular – cortexul parietal, temporal și frontal.
- În realitate, vertijul epileptic este, de fapt, o formă rară de criză parțială.
- Principalul simptom al vertijului epileptic este senzația de rotire.
Experimentarea „învârtirilor” nu este suficientă pentru a diagnostica vertijul epileptic, deoarece simptomul ar putea indica alte afecțiuni, cum ar fi boala Meniere sau nevralgia vestibulară.
Foto: unsplash. com